Variațiunile Enigma de Edward Elgar... o piesă scrisă la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX,  o piesă pentru orchestră simfonică, care ne arată, de fapt, un mic glosar al prietenilor lui Edward Elgar. El ia fiecare variațiune și o dedică unui prieten, însă ne lasă să ghicim despre cine e vorba în fiecare variațiuni, pentru că titlul fiecărei variațiuni este ascuns și găsim numai inițialele numelor lor. E interesant să putem să descoperim aceste caractere care erau în viața lui Edward Elgar și mai ales faptul că există o variațiune pe care el pune XXX, deci este o variațiune cu adevărat enigmă, în care nu ne spune  cine este acea persoană, e o variațiune foarte intimă, o variațiune plină de un cald aparte; nu știm dacă se referă la un personaj masculin sau feminin. 

Găsim o temă, care este de fapt tema pe care soția lui, Alice, o fluiera. Prin această conversație, prin fluierat, se înțelegeau și se auzeau pe unde era în casă sau pe drum, când venea unul sau celălalt acasă. Iar el folosește această temă a fluierului ca fiind tema principală a variațiunilor. Variațiunea cea mai cunoscută este Variațiunea Nimrod, care e prietenul cel mai apropiat al lui Edward Elgar. Actualmente, se cântă foarte mult în festivități, se cântă la servicii funerare, se cântă la concerte.

Pentru mine, Variațiunile Enigma nu rămân o enigmă muzicală, ci rămân întotdeauna ca un semn de întrebare, pentru că de fiecare dată când mă uit la Variațiunile Enigma găsesc încă un detaliu pe care Elgar l-a ascuns, inclusiv faptul că el se referă la alți compozitori care vin înaintea lui. De fiecare dată găsesc un citat ascuns și lucruri pe care el ne obligă pe noi, ca artiști, ca muzicieni, să le căutăm continuu.

Sper și pentru dumneavoastră, ascultând piesa, să vă provoace să o ascultați încă o dată ca să descoperiți enigma adevărată.