Banatul, unul dintre cele mai reprezentative ţinuturi istorice româneşti, este o zonă etnografică, de o mare forţă şi originalitate, cuprinsă între Mureş, Tisa şi Dunăre (la nord, vest şi sud) şi de Munţii Retezat şi Poiana Ruscă, la răsărit. De la câmpie şi până la zonele deluroase şi montane, relieful şi-a pus amprenta asupra oamenilor şi, împreună cu ei, asupra obiceiurilor, tradiţiilor şi folclorului. Întrucât Banatul se află situat într-o zonă multiculturală, muzica tradiţională bănăţeană a suferit influenţe diverse: ardeleneşti, bihorene dar şi olteneşti sau sârbeşti. Numeroase dintre vechile piese muzicale bănăţene (lirice sau de joc) probează stilul inconfundabil, propriu acestei regiuni, definit prin eterofonie, adică prin împletirea liberă, multivocală, a variantelor melodice. În acelaşi timp, diversitatea stilistică surprinde printr-o mare bogăţie şi varietate, de la la cântarea vocală sau la un singur instrument, până la formaţiile şi „bandele” de tip orăşenesc. Banatul de munte a fost cunoscut pentru vechiul centru de cimpoieri din Cornereva, la poalele Munţilor Cernei, ca şi pentru cântecele rituale interpretate multivocal de grupuri de femei din Borloveni, în sudul Munţilor Semenic, în timp ce la câmpie a predominat stilul fanfarelor ţărăneşti şi al formaţiilor ample, alcătuite din mai multe instrumente diferite. În această ediţie vom avea posibilitatea să ascultăm atât cântece rituale şi piese lirice, cât şi piese din muzica jocurilor populare. Aflate la intersecţia culturii populare olteneşti şi ardelene, dansurile bănăţene au împrumutat influenţe din zonele învecinate: Mehedinţi şi Crişana de sud. Dincolo de interferenţele cu ţinuturile învecinate, structura melodico-ritmică şi tipologică le conferă acestor jocuri bănăţene o individualitate proprie incontestabilă. Aşadar, vă invit să ascultăm câteva eşantioane sonore specifice muzicii tradiţionale din Banat şi să parcurgem împreună, pas cu pas, universul necuprins şi fascinant al folclorului muzical din acest ţinut românesc.