În bucuria şi lumina Învierii, vom asculta cântări de tradiţie bizantină în rostire românească, unul dintre elementele fundamentale pentru definirea spiritualităţii româneşti, prin care se exprimă plenar toată comoara duhovnicească a Ortodoxiei. Muzica de tradiţie bizantină, numită şi psaltică, este compusă şi interpretată monodic, pe o singură voce, având melodia drept unic principiu de expresie sonoră, prin care se formulează unicitatea lui Dumnezeu, Căruia numai Lui I se cuvine laudă şi slujire. Melodiile psaltice sunt însoţite de un sunet continuu, denumit ison, care le conferă o dimensiune suplimentară, prin reciprocitate şi proiecţie atemporală, comparabilă cu fondul de aur al icoanelor bizantine, simbolizând atotprezenţa lui Dumnezeu. Consemnată prin intermediul diferitelor sisteme de notaţie care au fost utilizate în decursul timpului, muzica bizantină evidenţiază aspectul esenţial şi unic prin care s-a păstrat tradiţia dinamică, mereu înnoită, a Ortodoxiei. Tradiţia ortodoxă consideră că toată imnografia bizantină, identificată în manuscrise care coboară până în secolul al IX-lea şi orânduită în slujbele de cult încă din primele veacuri ale creştinismului, a fost compusă prin inspiraţie directă, dumnezeiască.

Vă invit, aşadar, în Duminica Paştilor, de la ora 19.00, să ne bucurăm, cu bucurie sfântă, de lumina cea neînserată a Învierii şi să ascultăm câteva cântări de tradiţie bizantină în rostire românească, într-o ediţie specială a emisiunii „Muzici tradiţionale”.