Vom asculta, la început, o „Hore de ficiori” din Maramureş, în care vom recunoaște structurile melodice și ritmice specifice ale zonei, „zîse” vocal și acompaniate instrumental, cu cetera, zongora și toba, prin care tinerii flăcăi, colindând ulițele satului, își exprimau sentimentele față de tinerele fete, nemăritate. Urmau apoi nunțile, în satul tradițional, iar cântecul ceremonial al miresei, care însoțea momentele de împodobire a fetei, prin punerea cununei, constituia unul dintre elementele principale din cadrul ritualului nupțial. Rămânem tot în Maramureș și vom urmări „Horea și jocul miresei”, interpretate vocal-instrumental. Această secvență nupțială se constituie din două secțiuni: prima este o hore cu noduri, specific maramureșeană, care debutează cu o introducere sub forma unei interjecţii anacruzice cu sens melodic ascendent, se dezvoltă apoi prin strofa melodică propriu-zisă şi se încheie printr-un recitativ descendent; partea finală a dipticului o reprezintă un fragment al unei melodii de joc. Vom sesiza faptul că zîcerea simultană, vocală și instrumentală, atât a horiei, cât și a melodiei de joc, formează structuri sonore complexe și spectaculoase, de tip eterofonic.

Una dintre zonele învecinate cu Maramureșul este Năsăudul – vechi ținut situat în nord-estul Transilvaniei, la granița cu Bucovina. Repertoriul folclorului năsăudean este bogat și complex, cuprinzând genuri diverse, de la ciclul calendaristic și familial, până la doine și cântece propriu-zise, culminând cu piesele muzicii de joc. Din bogăția repertoriului năsăudean, cu precădere doinele și cântecele au capacitatea să ne impresioneze prin structurile melodice melismatice, bogat ornamentate, prin frumusețea și prin expresivitatea interpretărilor vocale și instrumentale. Tematica genului liric din Năsăud se înscrie într-o arie largă, cu motive de dragoste și dor, înstrăinare, cătănie și război, noroc, viață și moarte. Am ales pentru dumneavoatră trei cântece doinite, care ilustrează trăsăturile stilistice menționate, în înregistrări istorice, cu mare valoare documentară. Primele două piese reprezintă fațete melodice înrudite, ale unei hori de jele, interpretate vocal și instrumental, din caval; cea de a treia, cu versurile incipiente „Împărate, împărate, / Împărat cu ochi de mure, / Trei feciori mi-ai dus în lume...”, pune în valoare genul cântecului de cătănie, răspândit în Transilvania la începutul veacului al XX-lea, în condițiile istorice în care țăranii români erau obligați să lupte în Primul Război Mondial în armata imperială, pentru interese străine de sentimentele lor față de neam și țară, de multe ori chiar împotriva fraților lor români din alte provincii istorice.

În ultimele minute ale acestei ediții vă propun să zobovim în Lăpuș, o microzonă situată la sud de Maramureș și la vest de Năsăud, în care sonoritățile folclorice împrumută caracteristici specifice celor două ținuturi învecinate. Vom găsi, așadar, în Lăpuș, ca și în Maramureș și Oaș, horea lungă, numită și horea în grumaz sau horea înturnată, respectiv acel tip al doinei, cu melodii în stil parlando-rubato, ornamentate cu binecunoscutele lovituri de glotă, numite și „noduri”; de asemenea, vom mai întâlni, în ținutul Lăpușului, și elemente ale muzicilor de joc din Podișul Someșean și din Năsăud, cum sunt jocurile feciorești sau jocurile de perechi din categoria învârtitelor. Horea în grumaz din Lăpuș, ca specie distinctă a doinei românești, se evidențiază ca un real blazon cultural din această zonă. Cu tematică diversă, de la dragoste și dor până la soartă și înstrăinare, horile constituiau, cândva, singurele melodii din categoria pieselor lirice, vocale și instrumentale. Ascultându-le, remarcăm că fiecare dintre horitori îşi impune o marcă identitară proprie, care determină numeroasele tipuri melodice, tehnici vocale diferite de realizare a „nodurilor”, dar şi o nebănuită bogăţie a stilurilor interpretative. Sub acest aspect, numărul variantelor muzicale era, cândva, egal cu cel al interpreţilor, în prezent din ce în ce mai puțini.

Vă invit sâmbătă, 24 noiembrie 2018, de la ora 10.00, să urmăriți zîceri și hore din nordul Transilvaniei, din Maramureș, Năsăud și Lăpuș.