Continuăm și în 30 octombrie 2018 călătoria prin ținuturile românești, în cadrul ciclului de emisiuni dedicat sărbătoririi Anului Centenar al Marii Uniri, cu a doua ediție în care vom urmări interferențe sonore din Câmpia Transilvaniei.

Vom aprofunda un stil muzical deosebit, caracterizat prin melodica fastuos ornamentată și prin ritmica sofisticată; un stil unitar, de un inegalabil rafinament și cu o mare bogăție a tipurilor și variantelor melodice, calități care îi sunt conferite și de interferențele și influențele reciproce, multietnice și multiculturale din această zonă. Repertoriul formațiilor tradiționale din Câmpie este constituit în principal din muzica de joc. În prima parte a emisiunii vă propun să ascultați, așadar, muzici de joc din Câmpia Transilvaniei, cu înregistrări istorice, datând din perioada interbelică. Dintre toate melodiile, se disting în special "Purtatele", care constituie, potrivit etnomuzicologului Speranța Rădulescu, "expresia sublimată a geniului creator românesc; ele circulă exclusiv în comunitățile românești și nu au niciun echivalent, fie el și aproximativ, în muzica popoarelor învecinate" (text de prezentare al discului Taraful tradițional românesc. V. Câmpia Transilvaniei, în "Colecția Națională de Folclor", prod. Electrecord și Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București, România, 1977, EPC 02412). Ele provin dintr-un strat muzical românesc arhaic, care poate fi urmărit și în transcrierile pe care Béla Bartók le-a realizat după culegerile sale din această zonă, în primul deceniu al veacului trecut (prezente în Rumanian Folk Music, vol. I, Haga, 1967). "Fecioreștile" și "Învârtitele" sunt alte categorii ale dansurilor populare românești transilvane, care se înscriu, însă, într-un fond folcloric de dată mai recentă. "Feciorește rar" și "Feciorește des" fac parte dintr-un tip individualizat în Câmpia Transilvaniei, fiind înrudite cu dansurile din categoria zisă "Românește". Acestea reprezintă dansuri de virtuozitate, care se execută cu mișcări specifice ale picioarelor și cu bătăi ritmate ale mâinilor, numite "ponturi"; ele sunt acompaniate de melodii în ritm asimetric sau simetric binar, întrerupte uneori prin pauze bruște, care determină așa-numitul ritm "rupt". "Învârtitele", pe de altă parte, sunt dansuri de perechi, la rândul lor rare sau rapide. Uneori, melodiile sunt însoțite de strigături versificate, numite "ciuituri", cu texte deseori satirice, improvizate de participanții la joc.

În a doua parte a emisiunii vom urmări câteva înregistrări contemporane, care evidențiază continuitatea peste timp în păstrarea trăsăturilor specifice ale muzicii din această zonă, dar și influențele și interferențele dintre etniile conlocuitoare: românii, maghiarii și rromii. Vom cunoaște, în finalul acestei ediții, câteva dintre aceste fenomene de "întâlniri" reciproce, muzicale și culturale, care fac parte din specificul multietnic al zonei. Vom descoperi că particularitățile stilistice dominante au la bază fie un fond românesc ancestral (în cazul dansurilor din categoria "Purtatelor" și "Românește"), fie elemente proprii ale fiecărei etnii în parte. Muzicanții din această zonă, organizați în tarafuri mixte din punct de vedere etnic, stăpânesc, în egală măsură, repertoriile românilor, maghiarilor și rromilor.

Vă invit marți, 30 octombrie 2018, de la ora 19.00, să urmăriți câteva exemple ale repertoriului de joc din Câmpia Transilvaniei, ținut românesc în care folclorul muzical se evidențiază prin numeroasele interferențe și influențe interetnice și interculturale.