Continuăm și în 23 octombrie 2018 călătoria prin ținuturile românești, în cadrul ciclului de emisiuni dedicat sărbătoririi Anului Centenar al Marii Uniri, într-o primă ediție în care vom urmări interferențe sonore din Câmpia Transilvaniei.

Vom asculta un repertoriu vocal și instrumental în care predomină dansurile populare și cântecul propriu-zis. În prima parte vom urmări un grupaj de înregistrări istorice, realizate de Tiberiu Alexandru în anul 1941 la București, cu taraful lui Adalbert Iambor din Bahnea, Mureș și taraful lui Nechita Buț din Lechința, Bistrița-Năsăud. Cele două formații cântau în 1941 prin localuri modeste, frecventate de transilvăneni, aflate în Piața Mare din București. Ele se numărau printre numeroasele tarafuri sătești din Transilvania de nord (aflată pe atunci sub ocupație horthystă) refugiate în capitală. Printre muzicienii români care au fost fascinați de muzicile jocurilor populare transilvane s-a numărat și compozitorul Pascal Bentoiu care, în calitate de tânăr cercetător la Institutul de Folclor din București, a realizat, la începutul anilor '60, un studiu amplu în care a analizat tipurile de armonie din muzica tradițională ardelenească. De altfel, melodia jocului "Pe sub mână" (pe care o propun în deschiderea emisiunii) a fost valorificată de Pascal Bentoiu în ultima parte a Concertului său nr. 1 pentru pian și orchestră, op. 5, compus în 1954.

În partea a doua vom schimba registrul stilistic, istoric, dar și al genurilor folclorice; ajungem în contemporaneitate și urmărim cîteva exemple ale cântecului propriu-zis, gen dominant în Câmpia Transilvaniei. Piesele din această categorie se individualizează prin ritmul parlando-rubato și tempoul rar, fiind "horite", după graiul locului. De asemenea, prin melodica bogat ornamentată, ele se aseamănă cu doinele din Năsăud, de care se deosebesc, însă, prin forma strofică, fixă. Structurile sonore sunt fie diatonice fie cromatice, cu scări melodice care aduc un plus de culoare și autenticitate genului. Aceste piese sunt interpretate vocal sau instrumental, la fluier sau la vioară (din ce în ce mai rar, astăzi), uneori de către aceiași horitori.

Vă invit marți, 23 octombrie 2018, de la ora 19.00, să urmăriți câteva exemple ale repertoriului liric și de joc din Câmpia Transilvaniei, ținut românesc în care folclorul muzical se evidențiază prin numeroasele interferențe și influențe interetnice și interculturale.