„Deşi viola mi-a deschis norocoasa uşă către curtea voastră, nu mă lipsesc în a vă oferi servitutea cuvenită, şi nu-mi pare a vă fi oferit slujindu-vă nimic altceva decât flori, în timp ce aceste madrigale, sunt asemănătoare fructului. Le dedic Înălţimii voastre luminate cu toată reverenţa posibilă, rugându-vă a binevoi să le acceptaţi, chiar dacă par aspre şi insipide gustului voastru rafinat, dar fiindu-vă dedicate, nu în întregime nedemne de graţia voastră.”