Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, ţesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat şi alte obiecte frumos meşteşugite vor putea fi tocmite şi târguite de vineri, 11 aprilie, până duminică, 13 aprilie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar şi încondeietoare, ţesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele ţării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Şosea, la Târgul de Florii.

Sunt prezenţi pentru prima dată la târgul de la oraş, cu ouă încondeiate, meşterii suceveni: Elena Torac şi Irinel Parasca. Din Basarabia vin meşterii Natalia Cangea, cu împletituri, Ruslan Scutelnic, cu ceramică şi Ludmila Girlovan, cu lucruri cusute cu mărgele.

Puteţi târgui de-ale gurii: cozonaci, cofeturi din Teleorman, turtă dulce de Harghita, kürtös kalács, mere din Maramureş, halviţă, miere de albine şi lăptişor de matcă, polen şi propolis, ierburi de leac, pălincă de Bihor şi dulceaţă.

Prin târg: demonstraţii de încondeiat ouă şi muzici tradiţionale.

Duminică, 13 aprilie, de la 10.30 la 11.30 şi de la 12.00 la 13.00, la Atelierul de Creativitate, BluParty şi Irina Latiş organizează Cosiţe Urbane - atelier de împletit cosiţe de păr, dedicat mamelor şi fiicelor. Costul unui atelier este de 25 de lei pentru o pereche, mamă şi fiică.

Târgul de Florii este deschis de vineri, 11 aprilie până duminică, 13 aprilie 2014, între orele 10:00 şi 18:00, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Preţ bilet: 4 lei, 2 lei (elevi, studenţi, pensionari).

Moşii de Florii, Lazărul

"Sâmbăta dinainte de Florii este dedicată morţilor. Femeile fac plăcinte şi le dau de pomană. Nu torc ca să nu se îmbăleze morţii care aşteaptă la poarta Raiului să vină clipa când pot reveni pe pământ..." (Ghidul sărbătorilor româneşti, de Irina Nicolau)

Sărbătoarea Floriilor

"În duminica de Florii, oamenii au voie să mănânce peşte. Merg la biserică ducând flori şi se întorc ducând mâţişori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodărie şi o pun la icoană: peste an ea capătă tot felul de întrebuinţări. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea ouălor. Cum este vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşte. Sunt locuri unde în această zi oamenii nu se spală pe cap, de teamă să nu albească (încărunţească) la fel ca pomii aflaţi în floare. În alte părţi se spală pe cap tocmai în această zi, dar cu apă în care au fiert busuioc şi fire de la canafii unui prapor care a fost purtat la o înmormântare de fată mare. Ca să fie de folos părului, să-l facă să strălucească de sănătate, apa trebuie vărsată la rădăcina unui păr". (Ghidul sărbătorilor româneşti, de Irina Nicolau)