Universul operei - o lume strălucitoare, emoţionantă, adesea traversată de compromisuri, însă. Desigur, mă refer în cazul de faţă nu (atât) la genul muzical şi la convenţiile acestuia, cât la artiştii ce dau viaţă personajelor pe care le îndrăgim atât de tare. Unul dintre aceste roluri este Manon Lescaut, imaginată muzical şi de Giacomo Puccini. Anul trecut, 2016, diva care şi-a apropiat această eroină a fost nimeni alta decât Anna Netrebko. Manon Lescaut a fost partitura pucciniană căreia rusoaica i-a dedicat mare parte din timpul său, cântând-o pe scenele operelor de la Viena, Moscova şi New York, după ce în 27 februarie 2014 o interpretase pentru prima dată pe scena Operei din Roma (fusese un triplu debut atunci: în rol, la Roma şi sub bagheta dirijorală a foarte pretenţiosului Riccardo Muti). Iar în august 2016 diva a cântat din nou rolul împreună cu soţul ei, tenorul Yusif Eyvazov, care a fost Dex Grieux, la Grosses Festspielhaus de la Salzburg în cadrul prestigiosului festival de muzică. Dacă vreme de mai mulţi ani Netrebko fusese absolut adulată în rolul lui Manon a lui Massenet, în ultimii ani artista s-a îndreptat înspre un repertoriu mai dramatic, ce include Trubadurul şi Macbeth de Verdi şi, iată, Manon Lescaut de Puccini. Soprana cu timbru specific vocilor estice este o la fel de convingătoare şi încă mai dramatică Manon pucciniană, în ciuda unor mici probleme de pronunţie în italiană. 

Versiunea de concert prezentată la Salzburg anul trecut a fost imprimată şi pe un disc, lansat în 2 decembrie 2016 de Deutsche Grammophon şi inclus de Radio România Muzical în campania Discurile anului 2017, derulată pe site-ul nostru.

La Salzburg Orchestra Radiodifuziunii Bavareze - un ansamblu care, deşi fără tradiţie în interpretarea operei, s-a descurcat minunat - a fost condusă de Marco Armiliato. A participat şi Corul Operei din Viena, iar distribuţia a fost completată de Armando Pina în rolul lui Lescaut. În alte roluri îi veţi asculta pe Carlos Chausson, Benjamin Bernheim, Erik Anstine, Patrick Vogel, Szilvia Voros şi Simon Shibambu.

Cât despre compromisul la care mă refeream mai sus...ei, bine, evidenţa lui depinde de urechile fiecăruia dintre noi...Mie, de exemplu, mi se pare că distribuţia este foarte inegală din perspectivă valorică. Însă percepţia este o chestiune individuală, astfel încât vă invit să vă creaţi propria idee despre acest disc, ascultându-l duminică, 19 martie 2017, de la ora 21.00.