ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Muzicile tradiționale la 'terapie intensivă'. Revitalizare, festivalizare, globalizare - 24 mai 2016

Publicat: joi, 19 Mai 2016 , ora 15.18

Astăzi vă invit să medităm împreună asupra drumului, devenirii și destinului folclorului muzical, prin păstrarea, transmiterea, reînvățarea și revitalizarea muzicilor tradiționale, prin restituiri, reconstituiri, împrumuturi și interferențe culturale, prin festivalizare, globalizare și profesionalizare. Pentru a ilustra aceste aspecte m-am oprit asupra spațiului românesc transilvănean, multietnic și multicultural. Este o regiune binecunoscută (atât la nivel românesc cât și internațional) pentru vechimea, bogăția și varietatea genurilor folclorice, dar și pentru păstrarea identităților etnice și perpetuarea tradițiilor, la nivel local și regional, prin inițiative individuale și instituționale.

De aceea, vă propun să urmăriți cântece interpretate de tinerii din Ansamblul "Icoane" de la Academia de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca, grup coordonat de solistul și profesorul Ioan Bocșa. Acest demers al maestrului clujean reprezintă un exemplu notabil de perpetuare a folclorului, prin intermediul unei triade metodologice (culegere, învățare, interpretare scenică) indispensabile într-un astfel de proces cu valențe preponderent didactice.

În același context, al globalizării, vă supun atenției un alt exemplu în care bunurile culturale tradiționale sunt "împrumutate" și chiar, în anumite contexte, transpuse, prelucrate, personalizate și strămutate, de la un popor la altul. Veți constata că "Miorița" (într-o variantă cântată la jumătatea veacului trecut de Aneta Pătru din Jugur, Muscel) a devenit cântecul "Madárka, Madárka" (în traducere: "Mică păsărică"), prezentat drept "o veche melodie din Moldova" și restituit patru decenii mai târziu de la data culegerii inițiale, de cântăreața profesionistă maghiară Márta Sebestyén.

Apoi, vom mai zăbovim în zona interferențelor multiculturale din estul Transilvaniei și vestul Moldovei, pentru a face cunoștință cu instrumente și instrumentiști de pe Valea Trotușului și din Bicazul Ardelean, impropriu numiți "ceangăi". Veți remarca atât melodiile arhaice expuse de fluier și de vioara solo, dar și acompaniamentul pe care-l face "gorduna" sau "doba cu strune": instrument de percuție de forma și dimensiunile unui violoncel; un instrument de acompaniament (care se întâlnea, în secolul al XIX-lea pe suprafețe întinse din Transilvania) prezent și în jocul "De botă", din Bicazul Ardelean.

Așadar, restituiri, reconstituiri, împrumuturi și interferențe culturale, festivalizare, globalizare, profesionalizare, sunt doar câteva dintre elementele componente ale unui uriaș "puzzle" și, totodată, tema ediției din 24 mai 2016, de la ora 20.40, cu referire la muzicile tradiționale aflate, în prezent, la "terapie intensivă".

dr. Constantin Secară,
etnomuzicolog