ACUM:
0.13
Adagietto
În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...
Urmează: 0.55 Imnul de stat
Apoi: 1.00 Notturno produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio

Arhivă : Recomandări Înapoi

Enescu în versiune britanică - Arpeggio, 16 martie 2015

Publicat: sâmbătă, 14 Martie 2015 , ora 11.11

Un album Enescu al anului 2013 ne reține acum atenția, apărut la casa de discuri Chandos - cu atât mai interesant cu cât este realizat de o formație camerală britanică - Ansamblul Schubert, de peste 30 de ani activ în viața de concert a Marii Britanii. Susține peste 50 de concerte anual, a fost distins în două rânduri de Societatea Filarmonică Regală cu premiul pentru cel mai bun ansamblu cameral și are în discografia sa peste 30 de albume. Nu mai puțin de 80 de lucrări au fost compuse special pentru Ansamblul Schubert, care a dedicat creației enesciene, nu unul ci două albume - primul, apărut în 2011 cu cele două cvartete cu pian. Classic FM a consemnt atunci: "Ansamblul Schubert poate fi aplaudat până la cer pentru că a adus în prim plan muzica lui Enescu în mod ridicol neglijată."

Cel de-al doilea album reunește Trio-ul cu pian în la minor, Cvintetul cu pian op.29, și Arie și Scherzino, o lucrare miniaturală compusă în același an cu Cvartetul cu pian nr.1 - 1909. Alături de Ansamblul Schubert regăsim și numele violonistului Remus Azoiței. "O splendidă interpretare idiomatică din partea violonistului român, nota în 2013 un ziarist de la Grammophone, un tușeu luminos însă profund ca percepție... Enescu este capabil să compună texturi complicate, chiar dense, dar rezultatul este lucid, și este înregistrat cu luciditate."

Albumul în ansamblul său a fost frumos primit de critica de specialitate - "este o interpretare superbă, în opinia BBC Music, care aduce la viață fiecare nuanță a muzicii, iar pianistul William Howard apare ca un foarte impresionant primus inter pares. O apariție foarte specială". Desigur extrem de impresionantă este și pentru noi această apariție, mai ales din perspectiva unei viziuni care ne face să redescoperim la rândul nostru nebănuite sensuri în discursul enescian. Admirăm nu doar fluența și intensitatea gestului muzical în sine - ci mai ales acea cantilenă enesciană conturată cu o asemenea acuratețe, pe linia unui neo-clasicism atât de personal - un sentiment special care îl făcea pe Yehudi Menuhin să declare faptul că muzica lui Enescu va fi una dintre marile descoperiri ale secolului XXI.

(Arpeggio - CD review 16 martie, ora 11.15)


Marina Nedelcu