ACUM:
0.13
Adagietto
În inima nopții, sonorități aduse din inima nopții...
Urmează: 0.55 Imnul de stat
Apoi: 1.00 Notturno produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio

Arhivă : Recomandări Înapoi

La hora satului (III); Dansuri populare din Oltenia și Muntenia - Muzici tradiționale, 8 februarie 2015

Publicat: vineri, 30 Ianuarie 2015 , ora 10.53
În ediția din 8 februarie 2015, la "Muzici tradiționale", încheiem succinta incursiune în lumea dansurilor populare, cu promisiunea unor reveniri viitoare, atunci când vom prezenta, mai detaliat, muzica ținuturilor și zonelor etnografice românești.

Vom asculta câteva piese reprezentative pentru zona subcarpatică a Munteniei, Dâmbovița și Muscel, dar și pentru Oltenia și Gorj, ținuturi românești care se mândresc cu o lume muzicală tradițională robustă și efervescentă. Vom contura, de asemenea, câteva repere tematice privind trăsăturile distincte, unitatea în diversitate a melodiilor, clasificarea stilistică și zonală a tipurilor muzicale și coregrafice din spațiul cultural tradițional românesc, elemente care cuprind, într-o sistematizare sumară, trei stiluri dialectale principale: carpatic, dunărean și apusean.

Brâul, Hora și Sârba sunt modele arhetipale de jocuri din cadrul stilurilor carpatic și dunărean românești. Mai ales Brâul a fost clasificat în cadrul stilului coregrafic de tip carpatic, ca unul dintre cele mai răspândite și mai vechi dansuri populare românești. Cu denumiri care precizează structura melodico-ritmică și numărul de pași, titulatura generică a jocului are, deseori, completări semantice: Brâul pe șase, pe șapte, pe opt sau chiar pe nouă, Brâul bătrân sau Brâulețul.

Hora este unul dintre cele mai cunoscute, mai apreciate și mai "jucate" dansuri populare românești, cu aria de răspândire conturată mai ales în Muntenia și Oltenia, dar și la românii din dreapta Dunării, în Bulgaria și Serbia, sau chiar la aromânii din Balcani. Cu vechime imemorială, cu etimologie care derivă din limba greacă și cu un stil coregrafic desfășurat în cerc, horele românești îmbracă mai multe "straie" ale tradiției populare: sunt hore mari și hore mici, hore bătrânești și hore de mână, hore drepte, hore în două părți, hore boierești și alte, numeroase, categorii.

Instrumentele caracteristice, dintre cele mai vechi și mai simple, fluierul și cimpoiul, erau, cândva, suficiente pentru a pune în mișcare hora satului. De asemenea, vioara și cobza, completate, uneori, de un țambal mic și de un contrabas, constituiau structura instrumentală tradițională a tarafurilor muntenești și oltenești.

Vă invit, așadar, să descoperim împreună universul fascinant al culturii orale românești, duminică 8 februarie 2015, de la ora 19.00, doar aici, la emisiunea "Muzici tradiționale".


dr. Constantin Secară, etnomuzicolog