În cadrul programului naţional "Tinere talente", iniţiat în urmă cu şapte ani, Fundaţia Principesa Margareta şi-a propus susţinerea unor elevi sau studenţi prin burse, organizarea de master-classes, participarea la competiţii în ţară şi în străinătate şi alte facilităţi care să le permită dezvoltarea în plan artistic. Selectaţi cu rigurozitate, pe criterii bine stabilite, apelând la jurii de specialitate, bursierii, cu vârste cuprinse între 14-24 de ani, având un real potenţial în domeniul muzicii sau al artelor plastice, au oportunitatea de a încerca să le pună în valoare printr-o perfecţionare continuă, realizată şi cu sprijinul acordat de fundaţie.

De această dată, la începutul anului au fost aleşi, din întreaga ţară, 34 de tineri care studiază muzica, iar printre "formulele" de susţinere s-a derulat şi un curs de măiestrie oferit de tenorul Vasile Moldoveanu, la care s-a apelat în virtutea experienţei sale ca solist la Metropolitan Opera New York sau pe scene importante din Europa, unde a evoluat în trecutele decenii, după primii ani de activitate la Opera bucureşteană. Stabilit de multă vreme la Monte Carlo, invitat să lucreze cu soliştii Operei din Iaşi, tenorul s-a implicat apoi, cu reală plăcere, şi în colaborarea cu Fundaţia, revenind acum în Capitală pentru a încerca să contribuie, în cele câteva zile de curs, la definirea şi poate rezolvarea unor deficienţe sau neîmpliniri în special privind expresivitatea, frazarea sau respiraţia, pentru că în plan tehnic ar fi imposibil de remediat problemele într-un timp atât de scurt. Şi sunt convinsă că Vasile Moldoveanu se simte bine în această postură, alături de bursierii aleşi dintre cei ce visează să devină cântăreţi de anvergură. Un avantaj deosebit a fost, desigur, faptul că Filarmonica a pus la dispoziţie sala Studio pentru orele de canto, precum şi pentru concertul final, desfăşurat în prezenta A.S. Principesa Margareta, a directorului general al Filarmonicii, Andrei Dimitriu şi a directorului artistic Nicolae Licareţ, precum şi a unui public destul de numeros, în sală aflându-se şi foşti cursanţi şi parte dintre profesorii lor, dar şi invitaţi.

Prefaţat de cuvântul rostit de directorul executiv al Fundaţiei, Mugurel-Mărgărit Enescu şi de tenorul Vasile Moldoveanu, recitalul de vineri, 10 iulie 2015, a prilejuit întâlnirea cu câţiva dintre cursanţii de anul acesta, parte participând şi în 2014 la master-class, continuând astfel lucrul cu apreciatul interpret care, şi de această dată, a subliniat faptul că tinerii se află poate pentru prima oară în faţa publicului, cu emoţiile şi stângăciile inerente începutului şi vârstei încă adolescentine. Am ascultat voci în general de calitate, unele chiar remarcabile, destul de bine conduse, cu intenţii sau chiar cu accente expresive meritorii, un aspect demn de subliniat fiind şi prezenţa scenică adecvată, rochiile elegante sau costumul singurului solist încadrându-se aşa cum trebuie în rigorile unei seri-eveniment. Mezzosoprana Martiniana Antonie (care consider că, de fapt, are un timbru de soprană), studentă la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, a abordat cu aplomb şi dezinvoltură Seguedilla din opera Carmen de Bizet, dar şi aria din Orfeu şi Euridice de Gluck, în care a surprins prin maniera expresivă departe de... rolul unui bărbat, neştiind sau făcând abstracţie de travesti-ul pe care l-a gândit autorul. Soprana Diana Alexe, colega sa la UNMB, a parcurs conştiincios arii din Elixirul dragostei de Donizetti şi Manon de Massenet, fără un relief deosebit, cu o voce destul de banală, dar soprana Larisa Ştefan, care în prezent studiază la Oradea, a cucerit prin calitatea şi generozitatea timbrală, prin strălucirea şi siguranţa discursului, etalând şi o coloratură perlată şi un contra-acut spectaculos în aria din Lakme de Delibes, datele sale naturale remarcabile prefigurând o carieră adevărată, în măsura în care va avea puterea să le desăvârşească. O altă mezzosoprană - Cosmina Stancu -, de asemenea de la UNMB, a convins că are un glas plin, robust, dar m-a contrariat cântul ariei din Fecioara din Orleans de Ceaikovski, permanent în forte, chiar şi în momentele de frământare sufletească păstrând intensităţile puternice; pe de altă parte, soprana Daniela Popescu, încă elevă la Liceul "Dinu Lipatti" din Bucureşti, având o voce deja conturată la doar 17 ani, a "atacat" aria finală din Manon Lescaut de Puccini, mult prea dificilă pentru vârsta sa, acoperind excesiv în dorinţa de a suna mai dramatic, generând astfel şi diferenţe de registre şi stridenţa în acut. Dar soprana Andreea Blidariu (UNMB) a susţinut aria din Semiramida de Rossini cu acurateţe, glasul său bun însă uşor mat fiind dezavantajat şi de emisia prea deschisă şi de o anume rezolvare încă "şcolărească". Singurul solist din recital a fost tenorul George Vîrban (UNMB), remarcat încă din primii ani de studiu datorită glasului său liric frumos, cald şi rotund, susţinut de date native cu totul aparte ce-i asigură şi frazarea şi respiraţia şi interpretarea cerută de partitură, aplaudat acum, pe bună dreptate, în aria din Manon de Massenet, apoi, la final, în duetul din Elixirul dragostei, în compania Larisei Ştefan care, învăţând probabil în ultima clipă acea partitură, nu a mai avut pregnanţa şi mai ales modul de a cânta apreciat în arie, optând pentru o emisie mai deschisă (ca un... răsfăţ prelungit), cu elemente neconturate, secvenţa aducând însă prospeţimea tinereţii şi sonoritatea unor voci care, puse la punct cu ştiinţă şi dăruire, pot să se afirme curând într-o carieră solistică, ceea ce cu greu aş avea curaj să preconizez pentru alţi tineri participanţi la master-class. A acompaniat la pian prof.univ.dr. Crimhilda Cristescu.

Demn de apreciat rămâne demersul în sine de susţinere a celor cu un eventual potenţial, proiectul Fundaţiei Principesa Margareta de a acorda o şansă studenţilor şi elevilor cu posibilităţi materiale reduse în atingerea unor performanţe în plan artistic dovedindu-se, de ani buni, deosebit de binevenit. Un exemplu elocvent poate fi, în acest sens, excepţionalul violoncelist Andrei Ioniţă care, "trădând" încă din adolescenţă un talent aparte, pentru o vreme bursier al Fundaţiei, a reuşit să devină student la Universitatea de Arte din Berlin, iar recent a cucerit Premiul I la vestitul Concurs "Ceaikovski" de la Moscova, fiind astfel primul român care obţine, la acea secţiune, laurii unei competiţii de o dificultate şi o anvergură unanim recunoscute. Sper să fie un reper şi un stimulent pentru alţi tineri care să poată atinge, prin pregătire şi talent, nivelul valoric al celor "aleşi", stimulaţi şi de ajutorul acordat, la timpul potrivit, prin proiecte generoase, aşa cum este cel promovat de către Fundaţia Principesa Margareta.