Seria Teme clasice în prelucrari moderne
Luni, 21 septembrie, ora 19.30, Sala mica a Palatului


Am citit despre activitatea dvs. si am fost impresionata de combinatia surpinzatoare pe care o realizati între jazz/improvizatie si muzica clasica. Spuneti-mi, cum ati ajuns aici?

Mi-am dorit înca din copilarie sa fiu pianist de jazz. Pe la 12 ani deja stiam sa cânt la pian când am întâlnit la Philadelphia, unde am crescut, un profesor francez care m-a îndemnat sa studiez si muzica clasica, fie si numai ca sa-mi perfectionez tehnica instrumentala. Din acel moment am început sa exersez mai multe genuri de muzica, dar cel mai mult eram interesat de jazz. Ascultam multa muzica clasica, dar si rock, funk si muzica electronica. De la acest interes pentru mai multe tipuri de muzica am ajuns sa descopar un mod de a improviza având ca punct de pornire muzica clasica. Plecând de la Mahler sau de la variatiunile Goldberg am vrut sa ofer muzicienilor care improvizeaza, dar care iubesc si muzica clasica, o noua provocare, o modalitate de a improviza pe noi structuri.


Ati gasit în istoria muzicii clasice un stil care se apropie de jazz?

Pentru majoritatea muzicienilor, barocul se apropie cel mai mult de jazz prin "walking bass", suport melodic/armonic care folosea la improvizatie exact ca în jazz. Eu cred însa ca adevarata idee a jazzului este sa iei o tema care exista deja - poate sa fie un cântec pop sau o piesa de folk sau orice alta tema muzicala -si sa o dezvolti sau sa o transformi prin improvizatie. Astfel, poti lua o tema din orice gen muzical si sa improvizezi. În tinerete, pentru mine muzica moderna era o sursa de inspiratie (Bartok, Stravinski, Schoenberg), dar ma inspiram si din Beethoven, Chopin, Schumann si Wagner. Ma preocupa sa descopar structura lucrarilor acestor compozitori.


La ce structura va referiti, numai la cea armonica sau la întreaga alcatuire a pieselor: armonica, melodica si ritmica?

Desigur, la toate, dar ma mai interesau si formele muzicale si modul în care au fost orchestrate lucrarile. Am încercat sa înteleg si ce s-a întâmplat în istoria muzicii, influentele si succesiunea evenimentelor. Am fost interesat de multe aspecte ale muzicii si sunt interesat si acum, asa cum sunt multi alti muzicieni, fiindca e un domeniu unde înveti continuu. E atâta bogatie în istoria muzicii si e atât de placut sa compui muzica si sa cânti încât nu as putea sa fac altceva.


Ati putea sa numiti compozitorul care v-a inspirat cel mai mult în prelucrarile dvs. jazzistice?

Nu m-as putea opri la unul singur. Ma intereseaza sa aflu de pilda cum Stravinski a preluat diferite stiluri muzicale si le-a transformat. Pe masura ce am evoluat muzical am devenit mai interesat de muzicienii de jazz: Miles Davis, John Coltrane, Herbie Hancock, McCoy Tyner.


Stiu ca ati cântat cu ani în urma într-un festival de jazz la Bucuresti.

Da, asa este!


Ce amintiri aveti din acea perioada?

Ei, bine, am venit în România dupa caderea lui Ceausescu. Erau momente foarte interesante atunci, traite cu multa emotie, si cred ca multi oameni asteptau cu nerabdare o schimbare în societatea româneasca. Atunci nu am venit cu grupul pe care-l conduc eu, ci am cântat cu formatia saxofonistului Sam Rivers. A fost categoric o experienta interesanta si astept cu nerabdare sa revin în România si sa cânt.