Evenimentele săptămânii Înapoi

ÎN DIRECT de la Opera Metropolitan din New York - Tristan și Isolda de Wagner

Publicat: joi, 19 Martie 2026 , ora 10.20

Un eveniment de excepție: Tristan și Isolda de Richard Wagner, live de la Metropolitan Opera, sâmbătă, 21 martie, de la ora 18:00

Începând din 9 martie 2026, Opera Metropolitan din New York prezintă o nouă serie de spectacole cu opera Tristan und Isolde de Richard Wagner, în montarea spectaculoasă a lui Yuval Sharon. La fel de spectaculoasă este și vocea Lisei Davidsen, care interpretează partitura Isoldei. Partenerul ei în această producție americană este tenorul Michael Spyres.

Sâmbătă, în 21 martie, începând cu ora 18:00, avem și noi ocazia să ascultăm în direct, la Radio România Muzical, una dintre aceste reprezentații - un adevărat eveniment al lumii operei, pe care iubitorii genului știu că nu trebuie să îl rateze.

Lise Davidsen - soprana wagneriană a momentului

Lilli Lehmann, Kirsten Flagstad, Astrid Varnay, Birgit Nilsson - iată câteva dintre cele mai importante nume de soprane wagneriene care au intrat în istoria operei datorită calităților excepționale pe care le-au posedat și împărtășit cu publicul. Acestea sunt voci care au evoluat, în epocile trecute, în rolul Isoldei pe scena Met-ului new-yorkez, fiind aplaudate pentru puterea ca de tunet, pentru acutele strălucitoare și pentru rezervele aparent nesfârșite de sunete vulcanice. În actuala stagiune, compania americană a adăugat un nou nume în acest panteon - pe cel al sopranei norvegiene Lise Davidsen.

O prezență impunătoare inclusiv la nivel fizic (are o înălțime de cca. 1,90m), cu o voce capabilă să cutremure pereții sălii, Lise Davidsen este una dintre cele mai mari vedete ale lumii operei în acest moment. Originară din Norvegia, ea s-a impus în ultimii ani ca cea mai importantă wagneriană a generației sale. Antonio Pappano a declanșat valul de entuziasm numindu-o o voce dintr-un milion, iar Peter Gelb, managerul Operei Metropolitan, a alimentat acest entuziasm proclamând-o prima-donnă a Metului și depunând toate eforturile pentru a consolida această imagine. Debutul ei în rolul complet al Isoldei a avut loc la Gran Teatre del Liceu din Barcelona, în ianuarie 2026, marcând și revenirea ei pe scena de operă după o perioadă de absență datorată sarcinii. Reacțiile au fost extraordinare: publicația The Observer întreba, în titlul cronicii, dacă Davidsen este soprana secolului, ABC sărbătorea revenirea unei Isolde de neatins omenește pe scena Teatrului Liceu, iar El País descria vocea ei drept monumentală, capabilă să evoce senzații ce păreau definitiv pierdute la Barcelona. M-am alăturat și eu, în cronica ultimei reprezentații cu Tristan de la Barcelona (http://www.example.com/Link20), acestui mare grup de admiratori ai artistei în vârstă de 39 de ani.

Davidsen este mama a doi băieți gemeni și petrece cea mai mare parte a timpului, în afara reprezentațiilor, alături de ei. Această experiență nouă a maternității pare să fi adăugat o dimensiune suplimentară interpretării sale - dimensiune pe care producția de la Met a valorificat-o cu îndrăzneală: cea mai șocantă adăugire regizorală a lui Yuval Sharon față de textul original este nașterea pe scenă a copilului Isoldei, imediat înainte de Liebestod-ul sublim și dureros de lent al lui Davidsen.

Într-un interviu acordat recent publicației New York Times înaintea premierei, Davidsen a vorbit despre colosalele responsabilități pe care le implică rolul Isoldei - o partitură ce cere de la soprană aproape patru ore de prezență aproape continuă în scenă, cu momente de extremă intensitate dramatică și vocală. Ea a mărturisit că a așteptat în mod deliberat momentul potrivit pentru a aborda acest rol, dorind să se asigure că vocea, dar și maturitatea artistică, sunt pregătite pentru o asemenea provocare. Davidsen a spus că a fost mereu clar pentru ea că voia să aștepte câțiva ani, să cânte anumite roluri și să simtă că, în fine, era pregătită să o întâlnească pe Isolda. În cadrul aceluiași deosebit de sincer interviu acordat ziarului New York Times, Davidsen mărturisește că deși iubește în continuare opera, această lume nu mai înseamnă acum totul pentru ea, așa cum se întâmpla înainte de nașterea copiilor.

Wagner la Metropolitan Opera: o tradiție de 140 de ani

Relația Operei Metropolitan cu Tristan und Isolde a început pe 1 decembrie 1886, când compania a prezentat premiera americană a operei, cu Albert Niemann și Lilli Lehmann în rolurile titulare, sub bagheta lui Anton Seidl (un discipol al lui Wagner a cărui muncă la Bayreuth a inclus contribuții la prima copie corectă a manuscrisului Inelului Nibelungului).

În anii dintre prima reprezentație a Metului cu Tristan und Isolde și a doua jumătate a secolului XX, compania a găzduit cele mai celebre Isolde ale lumii: Lillian Nordica, Milka Ternina, Johanna Gadski, Olive Fremstad (a cărei primă Isoldă la Met a fost dirijată de Gustav Mahler, aflat atunci la debut aici), Helen Traubel, Astrid Varnay. O perioadă de glorie similară a existat între 1935 și 1941, când legendarii Lauritz Melchior și Kirsten Flagstad au interpretat rolurile principale. Melchior și Flagstad au cântat această operă împreună nu mai puțin de 86 de ori, în principal la Metropolitan Opera, dar și la Londra, San Francisco și Chicago.

Debutul Birgitei Nilsson la Met, în 1959, într-o producție dirijată de Karl Böhm, a marcat intrarea scenei americane în era unei noi Isolde de excepție - considerată preeminentă în rol pentru întreaga sa epocă. Erich Leinsdorf i-a dirijat pe Nilsson și pe Jess Thomas în producția următoare, din 1971. Punerea în scenă a lui Dieter Dorn a fost inaugurată în 1999, cu James Levine la pupitru și Ben Heppner și Jane Eaglen în rolurile principale. Producția lui Mariusz Treliński a deschis stagiunea 2016-17, cu Nina Stemme și Stuart Skelton în rolurile titulare și Sir Simon Rattle pe podium.

Actuala producție îi aparține regizorului Yuval Sharon. Distribuția o readuce în rolul Brangäne pe mezzo-soprana Ekaterina Gubanova, pe bas-baritonul Tomasz Konieczny în rolul Kurwenal și pe bas-baritonul Ryan Speedo Green în debutul său în rolul regelui Marke. Yannick Nézet-Séguin dirijează, aceasta fiind de altfel prima dată când directorul muzical al instituției new-yorkeze conduce Tristanul wagnerian la Met. Spectacolul durează puțin peste cinci ore, însumând și cele două pauze de câte aproximativ o jumătate de oră.

O capodoperă care a schimbat muzica

Tristan und Isolde, WWV 90, este o dramă muzicală în trei acte de Richard Wagner, pe un libret semnat de compozitor însuși, inspirat liber din romanul medieval Tristan și Iseult al lui Gottfried von Strassburg. Concepută pentru prima dată în 1854, muzica a fost compusă între 1857 și 1859 și a avut premiera la Königliches Hoftheater din München pe 10 iunie 1865, sub bagheta lui Hans von Bülow. Partitura lui Tristan und Isolde a fost adesea citată ca un moment de referință în evoluția muzicii occidentale. Armonia sa avansată, anunțată imediat prin celebrul Acord-Tristan din Preludiu, marchează un moment definitoriu în istoria muzicii, prin utilizarea fără precedent a cromatismului, a ambiguității tonale și a suspensiei armonice prelungite.

Muzica este construită pe ideea unei aspirații profunde, irezistibile și care se autoperpetuează, neputând fi împlinită în această viață. Preludiul aruncă ascultătorul într-o lume extatică și totodată chinuitoare a dorului, iar partiturile vocale sunt și ele extraordinar de intense. Opera culminează cu celebra arie finală a Isoldei, Mild und leise, în care acordul prezentat chiar în primele clipe ale operei este în sfârșit rezolvat, încheind această călătorie dramatică.

Ekaterina Gubanova - o Brangäne de referință

Mezzo-soprana rusă Ekaterina Gubanova, născută la Moscova în 1979, este una dintre cele mai importante inteprete ale rolului Brangäne, în zilele noastre. Motiv pentru care mă bucur să vă ofer, în prima pauză a transmisiunii directe, un amplu interviu cu artista care și-a început studiile muzicale ca pianistă și care apoi a studiat și dirijatul coral și canto la Conservatorul din Moscova și la Academia Sibelius din Helsinki. Aflați din acest interviu detalii despre cariera și viziunea muzicală a uneia dintre cele mai faimoase mezzo-soprane ale timpului nostru.Cariera sa internațională s-a lansat în 2005 cu succesul ei ca Brangäne în Tristan und Isolde la Opéra National de Paris. Brangäne a devenit un rol de semnătură pe care l-a interpretat în întreaga lume: Baden-Baden, Rotterdam, Berlin, Tokyo, Sankt Petersburg, München, Madrid - și, acum, din nou la New York. La Festivalul de la Bayreuth, Gubanova a cântat Venus în Tannhäuser (2019-2021, 2023), Brangäne în Tristan und Isolde (2022) și Kundry în Parsifal (2023).

Ne auzim sâmbătă seară...

Le Met biletele pentru reprezentațiile cu Tristan und Isolde s-au epuizat rapid, iar instituția a adăugat un spectacol suplimentar în luna aprilie (cu tenorul Stuart Skelton în rolul lui Tristan)- un semnal grăitor pentru magnetismul acestei producții. Transmisiunea în direct de la Radio România Muzical vă oferă dvs., ascultătorilor noștri, privilegiul de a fi prezenți, prin undele radio, la un eveniment care va fi discutat ani de zile în lumea operei. Cu Lise Davidsen la apogeul puterilor ei vocale și dramatice, cu Michael Spyres într-un Tristan de o poezie aparte, cu Ekaterina Gubanova în cel mai semnificativ rol al carierei sale și cu Yannick Nézet-Séguin la pupitru, sâmbătă, 21 martie, de la ora 18:00, Radio România Muzical vă invită la un Tristan și Isolda de neuitat.

Browserul Dvs. nu poate reda acest clip.

Irina Cristina Vasilescu