Miercuri, 29 iulie, Filarmonica „George Enescu” din București a anunțat programul stagiunii 2025-2026.

Maestre, bună dimineața și vă mulțumim pentru disponibilitate!

Bună dimineața!

Aș vrea să începem cu una dintre primele informații pe care le aflăm din comunicatul de presă: vom asculta „76 de dirijori și soliști români și străini de nivel internațional, dintre care 75% sunt prezenți pentru prima oară în programarea artistică a instituției.” Presupunem atunci că noutatea este cuvântul de ordine al acestei stagiuni?

Așa este. Am pornit în urmă cu 3 ani de când am devenit managerul acestei instituții. Am dorit ca publicul meloman, abonat al filarmonicii, să aibă parte de evenimente de mare, mare anvergură, așa cum le avem la Festivalul Internațional "George Enescu", o dată la 2 ani, și ca stagiunea noastră să se apropie de o stagiune firească din punct de vedere profesional, artistic, de cele din marile capitale europene, și aici mă refer la Paris, Viena, Berlin și altele. 75%, într-adevăr, dintre artiștii pe care noi i-am invitat în stagiunea viitoare sunt prezenți pentru prima oară pe scena Ateneului, alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”. Chiar dacă unii dintre ei au mai fost prezenți în București cântând la Sala Palatului în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu”, cei mai mulți însă sunt pentru oară în România, ceea ce este o bucurie: să-i prezentăm publicului și să fie descoperiți și apreciați și de iubitorii de muzică clasică din București.

Maestre, cum s-a ajuns la această selecție de artiști pentru stagiunea viitoare.

În primul rând, ne-am dorit foarte mult să avem câteva puncte culminante, mari artiști, așa cum îi numim noi… și dau doar câteva nume: dirijorii Kent Nagano, de exemplu, Lawrence Foster, Leonard Slatkin, Ton Koopman, Daniele Rustioni și Dennis Russell Davies. Și nu numai! Alături de acești dirijori, sunt și alți dirijori, poate din generația mai tânără, dar care deja apar în fața unor orchestre de mare prestigiu din lume în stagiunile lor. Și mi se pare firesc ca acest schimb de experiență și de nivel extraordinar să fie împărtășit și publicului din București și orchestrei noastre.

Într-adevăr, avem ceea ce am putea numi poate printre cei mai buni artiști la ora actuală, care fac această carieră de dirijori și soliști și sunt prezenți iată și la București și suntem foarte încântați.

Acești artiști vor oferi muzică foarte diversă. Cum ați ajuns la lucrările pe care le vom putea asculta la București?

Desigur că publicului dorește foarte mult să asculte lucrările de care este foarte afecționat și aici mă refer, în mod special, la cele compuse de Mozart, Beethoven, Ceaikovsky, Dvorak, Brahms… Dar, în afară de aceste lucrări care pot să fie ori simfonice, ori vocal-simfonice sau chiar și camerale, avem și lucrări de secol XX sau secol XXI pe care le vom prezenta publicului cu speranța că vor descoperi ceva nou, se vor regăsi și în această muzică. Și dau doar câteva nume. De exemplu, vom avea William Walton, compozitor britanic, cu care vom face o cantată extraordinară vocal-sinfonică, „Ospățul lui Belshazzar”.

Vom avea, desigur, și lucrări vocal-simfonice de mare, mare anvergură și iubite de publicul meloman. Este vorba de Recviemul german de Johannes Brahms și „Creațiunea” de Josef Haydn; în luna aprilie va avea loc acest eveniment, înaintea sărbătorilor pascale.

Totdeauna ne-am gândit să împărtășim muzica clasică, indiferent din ce secol și din ce epocă creatoare se află… zona barocă, pentru că avem și muzică din perioada barocă, și clasică… Mozart, Beethoven este prezent, muzica romantică, de asemenea, muzica modernă… Gustav Mahler, un post-romantic, Richard Strauss, de exemplu.

De asemenea, Prokofiev este un compozitor care reapare în stagiunea noastră, și Igor Stravinski. Chiar cu o lucrare a lui Igor Stravinski deschidem stagiunea, „Ritualul primăverii”, în care dirijorul Kent Nagano, alături de un mare violonist, Frank Peter Zimmermann, care va cânta Concertul de Beethoven și împreună cu o lucrare de George Enescu, Uvertura pe teme în caracter popular, compun primul program al acestei stagiuni noi.

Am observat și atenția pentru muzica contemporană, dar și pentru compozitoare din România, precum Mihaela Vosganian sau Diana Rotaru. Acesteia din urmă, filarmonica i-a și comandat o lucrare. Maestre, cum vedeți rolul pe care îl joacă Filarmonica în muzica contemporană, sau, altfel spus, cum vedeți rolul pe care îl joacă muzica contemporană în programul filarmonicii?

Să știți că noi continuăm o tradiție pe care nu am început-o noi, ea există de pe vremea când maestrul George Georgescu era directorul filarmonicii. El încredința o comandă unui tânăr compozitor… și George Enescu făcea același lucru și noi continuăm această tradiție. În acest an, am încredințat această comandă doamnei Diana Rotaru și, nu întâmplător, ea este câștigătoare a Premiului I al Concursului Internațional „George Enescu” de compoziție.

Publicul trebuie să știe că este muzica noastră, a contemporanilor și trebuie să o descopere și să o aprecieze. Ea este pusă într-un cadru fericit în sensul că în același program mai sunt lucrări pe care publicul le cunoaște și dorește să le aibă în program. De aceea, va fi o bucurie poate să descopere și ceva nou din creația contemporană.

Într-adevăr, Filarmonica „George Enescu” își propune să prezinte permanent în stagiunile aceasta și viitoare lucrări din creația contemporană românească și nu numai, pentru că vom avea și două lucrări ale unor compozitoare, una din Federația Rusă, Sofia Gubaidulina - concertul pentru vioară numărul 2, dar și o lucrare a unei compozitoare americane.

Deci, iată, suntem deschiși către acest capitol pentru că este nevoie să ne conectăm cu tot ceea ce se scrie în acest moment la nivel internațional.

Apropo de conexiuni, aș vrea să amintesc sau să sublinez o... reconectare. Revine pe scena filarmonicii maestrul Cristian Mandeal. Ce însemnătate are acest lucru după mai bine de 16 ani de la ultima sa apariție alături de Orchestra Filarmonicii bucureștene?

Revine și nu întâmplător în luna aprilie. Este luna când va fi sărbătorit, când va împlini o anumită vârstă rotundă, mai precis 80 de ani. Filarmonica îi este datoare pentru cei aproape 20 de ani pe care i-a petrecut la conducerea acestei instituții și a reprezentat cultura și muzica românească în lume, împreună cu Orchestra Filarmonicii și Corul Filarmonicii „George Enescu”. Este un moment special, emoționant în același timp și pe care sunt convins că îl va apreciat foarte mult și publicul meloman.

Maestre, pe final, câteva gânduri despre stagiunea de care ne vom putea bucura în 2025 și 2026. Cum ați gândit-o dumneavoastră? Cum ați caracterizat-o dumneavoastră?

Aș putea spune că este atractivă, la modul general, pentru toată lumea. Vor fi lucrări pe care publicul le va recunoaște și va dori să le asculte în fiecare stagiune, dar vor fi și lucrări noi pe care publicul cu siguranță le va aprecia foarte tare și în viitor se va afecționa și mai mult de muzică în general.

Deci, va fi o stagiune plină de evenimente. Cuvântul potrivit, nu concert, ci eveniment este poate, într-adevăr, ceea ce se potrivește acestei stagiuni. Săptămânal, vom avea evenimente deosebite.

Aș adăuga un singur lucru, pentru că deschiderea stagiunii camerale are loc cu o zi înaintea deschiderii stagiunii sinfonice. Nu întâmplător, pe data de 1 octombrie, este Ziua Internațională a Muzicii și în fiecare stagiune învestim un tânăr artist român acordându-i titlul de artist în rezidență în stagiunea respectivă.

Anul acesta, pianistul Mihai Ritivoiu este artist în rezidență și va deschide stagiunea camerală pe data de 1 octombrie.