Apreciatul Cvartet Arcadia revine mâine, 21 aprilie 2026, în recital pe scena Ateneului Român. În program: Cvartetele de coarde op. 51 nr. 1 și 2 de Johannes Brahms. Recitalul începe la ora 19.00 și va fi transmis în direct de postul nostru; totodată, va fi inclus, la propunerea Radio România Muzical, în stagiunea Euroradio Premium, devenind astfel disponibil pentru difuzare în toate colțurile Europei. Gânduri despre acest eveniment, dar și despre istoria de 20 de ani a ansamblului și planuri de viitor, aflăm de la Traian Boală, violistul Cvartetului Arcadia.

Pe scena Ateneului Român, în data de 21 aprilie, veți prezenta cvartetele de coarde op. 51, numerele 1 și 2, de Johannes Brahms. Care este perspectiva dumneavoastră asupra acestor lucrări?

Pentru noi, legătura cu Cvartetul în la minor, op. 51 nr. 2 este una foarte emoțională, pentru că este unul dintre primele cvartete pe care le-am cântat împreună. Este un cvartet cu care am participat la concursul din Hamburg, în 2009, unde am câștigat premiul întâi și am câștigat, printre altele, și Premiul special Brahms cu acest cvartet.

Acum, reluându-l, pentru prezentarea în concertul din 21 aprilie, a aprins așa o nostalgie față de trecut. Este o muzică superbă, romantică în cel mai pur mod de expresie și suntem foarte entuziasmați că vom prezenta acest program.

De altfel, Cvartetul de coarte op. 51 nr. 2 în la minor a fost inclus și în primul album al ansamblului Arcadia, lansat în 2009. Cum s-a dezvoltat interpretarea acestei partituri de atunci?

Întotdeauna, când aprofundăm în mod real o lucrare, când o prezentăm prima oară, când începem să o studiem, să o înțelegem, ajungem la diverse concluzii legate de manieră, de stil, de amănunte, bineînțeles. Dar ce este interesant este că, pe măsură ce trece timpul și în momentul în care reluăm o piesă după mai mulți ani, anumite concepții se sedimentează și devin mai robuste, mai profunde, dar altele chiar se schimbă pe ici și pe acolo. Ajungem la concluzii noi, ceea ce s-a întâmplat și acum, dar toate aceste schimbări sunt relativ minore și țin de amănunte. Viziunea de ansamblu asupra lucrării nu am schimbat-o.

Muzica lui Brahms se cântă singură, cum s-ar zice. Are o anumită naturalețe, expresivitate, dramatism, care reies și dacă nu îți dorești sau nu îți propui.

Cum arată procesul de lucru al Cvartetului Arcadia?

Preferăm să citim lucrarea în tempo-ul final de la bun început. Chiar dacă anumite pasaje sau anumite elemente tehnice nu se vor materializa în cel mai fericit mod la prima citire, este foarte importantă crearea unei viziuni de ansamblu asupra lucrării și imaginea asta se creează la prima citire.

Apoi, bineînțeles, urmează perioada de aprofundare a detaliilor, de sincronizări. Ne elaborăm concepția asupra lucrării. Bineînțeles, înainte când este vorba să facem o citire, fiecare studiază știma că altfel nu s-ar putea realiza, dar cam ăsta ar fi procesul nostru.

Tocmai ați finalizat un proiect extrem de amplu - înregistrarea integralei cvartetelor de Mieczysław Weinberg, iar acum urmează să vă concentrați pe un alt segment al literaturii pentru această formulă, creația lui George Enescu. Cum s-a născut această inițiativă?

Inițial noi propuseserăm casei de discuri să întregistrăm integrala lucrărilor de muzică de cameră pentru instrumente de coarde de Brahms. În momentul în care s-a schimbat conducerea casei de discuri, proiectul acesta a devenit mai puțin preferat, datorită competiției pe piață în cazul înregistrărilor lucrărilor lui Brahms.

Am fost rugați să venim cu o altă idee și, după îndelungi gândiri și negocieri, am ajuns la concluzia că ne-am dori să înregistrăm integrala lucrărilor lui Enescu pentru muzică de cameră, pentru instrumente cu coarde. Și suntem foarte încântați acum că s-au întâmplat lucrurile așa. Considerăm că e important să aducem și noi un aport în cazul muzicii lui Enescu.

Ce vă atrage înspre muzica lui George Enescu?

Vă voi spune părerea mea. Eu consider că Enescu încă nu este un compozitor înțeles. Mi se pare că muzica lui și felul în care a gândit partitura depășesc măcar ușor capacitatea noastră de a înțelege niște lucruri, deocamdată. Este foarte complex, este foarte în detaliu scris totul în partitură, mai ales lucrările mai mature, cum ar fi Cvartetul al II-lea, unde notele muzicale arată ca niște versuri. Fiecare notă are o specificație sau o indicație particulară și, în final, lucrurile sau muzica lui ar trebui să sune natural și ușor și la îndemâna oricui, pentru că așa este scrisă, dar procesul de a ajunge acolo este unul foarte complicat și anevoios. Și cred că necesită o perioadă îndelungată ca să se poată ajunge acolo, ceea ce în ziua de astăzi nu prea ne mai permitem. Lucrurile au tendința să se facă pe repede înainte.

Muzica lui Enescu are nevoie de mai mult timp pentru a fi aprofundată. Mie mi se pare că este în mod cert un geniu care încă nu a fost și nu este interpretat cum ar merita.

Revenind la evenimentul de la Ateneu, recitalul din data de 21 aprilie va fi transmis în direct de postul nostru și este programat de Radio România Muzical și în stagiunea Euroradio Premium. Ce înseamnă pentru Cvartetul Arcadia faptul că muzica sa ajunge astfel la ascultătorii din toate colțurile României și Europei?

Este o mare onoare. Când am aflat că va fi difuzat în toată Europa, am fost un pic surprinși în mod plăcut, bineînțeles, pentru că întotdeauna un interpret în momentul în care primește o astfel de atenție va fi în mod cert onorat.

De altfel, confirmări ale calității interpretărilor Cvartetului Arcadia au venit de-a lungul anilor sub mai multe forme. Premii în cadrul unor competiții de prestigiu, aprecieri în revistele de specialitate, multiple nominalizări la International Classical Music Awards, iar acum și includerea în stagiunea Euroradio. Cum se vede și cum se simte acest parcurs din interior, pentru membrii cvartetului Arcadia?

Se vede ca un bonus. Intenția noastră, de la bun început, a fost, a rămas și va fi în continuare să cântăm o muzică de calitate. Dorința noastră este să comunicăm gândurile, emoțiile, viziunea unui anume compozitor publicului într-un mod cât mai clar, cât mai pe înțelesul fiecărui om în parte. Și cu cât am realizat lucrul acesta mai bine, răspunsul a venit mai bun. Din acest motiv, spun că toate aceste premii, recunoașteri sau distincții sunt un bonus, un indicator că ne facem treaba așa cum ne-am propus de la bun început.

Anul acesta, dacă nu mă înșel, se împlinesc 20 de ani de activitate a Cvartetului Arcadia. Ce vedeți dacă priviți acum înspre această călătorie?

În primul rând, este un an foarte important pentru noi, pregătim niște evenimente către finalul anului ca să marcăm această aniversare. A fost un drum, aș putea spune greu. Nu aș folosi cuvântul sacrificii, pentru că nu e un sacrificiu atunci când faci un lucru cu pasiune, dar cu multe renunțări la alte aspecte ale vieții, care au fost necesare pentru a realiza acest drum… multă muncă, multă răbdare, discuții între noi; încercăm să ne armonizăm nu numai ca muzicieni, ci ca persoane. Un lucru pe care l-am reușit, suntem în continuare prieteni și vom împlin întotdeauna prieteni, suntem ca o familie. Și, până la urmă, toate aceste eforturi ne-am adus niște satisfații uriașe și împlinirea.

Ce urmează în agenda Cvartetului Arcadia și când vor fi lansate în noile înregistrări?

Înregistrările cu lucrările de Enescu vor începe anul următor. Am considerat că, după înregistrarea integralei cvartetelor de Weinberg, avem nevoie de un an de pauză binemeritat. A fost un proiect care a durat șase ani și am zis că anul acesta o să luăm o pauză de la înregistrări. Începem de la anul cu unul dintre cvartete și două lucrări mai mici, triouri sau duouri.

Dar, între timp, anul acesta avem destul de multe proiecte. Un proiect de foarte mare anvergură va fi în colaborare cu Wigmore Hall în Londra. Vom avea o serie de șase concerte de parcursul a doi ani, începând cu anul următor, în care vom cânta toate cvartetele de Weinberg și toate cvartetele de Bartok.