Melodii franceze. Orchestra Filarmonicii din Bruxelles, dirijor Pierre Dumoussaud.

Pentru început, un album cu o muzică absolut adorabilă, perfectă pentru o seară de vară. "So Poétique!" se intitulează (într-un joc de cuvinte anglo-franceze) acest disc al tenorului Cyrille Dubois, ce reuneşte fermecătoare melodii franţuzeşti de compozitori precum Gounod, Saint-Saëns, Fauré sau Massenet.

A fost realizat alături de Orchestra Filarmonicii din Bruxelles, dirijată de Pierre Dumoussaud. O contribuţie esenţială a avut-o Alexandre Dratwicki - Director Artistic al Centrului de Muzică romantică franceză Palazzetto Bru Zane de la Veneţia. Un album lansat în 10 aprilie de casa de discuri Alpha, pe care l-am inclus în cadrul proiectului Discurile anului 2026.

Melodiile le asociem mental, imediat, cu genul cameral, cel mai adesea cu acompaniament de pian. Dar creatorii francezi din era romantică au excelat compunând melodii - de o expresivitate aparte -, pentru voce însoţită, discret, de o orchestră; fireşte, una de dimensiuni reduse, pentru ca vocea solistă să rămână mereu în prim planul sonor, iar cântăreţul să poată "picta" acustic în voie, fără să fie preocupat de menţinerea superiorităţii în raport cu ansamblul acompaniator. Deşi camerală, orchestra oferă o bogată paletă timbrală, căci partitura acesteia susţine evocarea atmosferei, sugerând imagini şi stări de spirit. Să nu uităm că începând încă de la Lully, pentru francezi cuvântul a fost foarte important, versul poetic fiind mereu perfect evidenţiat.

Credeţi că melodiile cu orchestră sunt reduse numeric sau că nu au o valoare care să fi trecut proba timpului, astfel încât să fie justificată raritatea acestui gen ce şi-a trăit gloria în perioada 1860-1920? Nu, şi vă veţi convinge imediat! Pe langă prea puţinele opusuri celebre, sunt sute de melodii, căci compozitori precum Gounod, Saint-Saëns sau Fauré (şi mulţi alţii) au creat, fiecare în parte, câteva zeci de melodii pe versuri celebre în epocă, ale unor reputaţi autori - Victor Hugo e doar unul dintre aceştia. Alexandre Dratwicki ne lămureşte în booklet-ul albumului cum de s-au "evaporat" aceste melodii. Ele au circulat precum ariile din era barocă scrise cu dedicaţie (sau la cerere) pentru anumiţi cântăreţi - mereu în posesia interpreţilor, unele neajungând niciodată în mână unui editor. Centrul de la Palazzetto Bru Zane s-a preocupat în ultimii ani de recuperarea partiturilor ce lipsesc încă din repertoriul curent, ducând o muncă intensă pentru reconstituirea acestora.

Sunt poezii de secol XIX şi început de secol XX, transformate în splendide melodii, compozitorii înveştmântând linia solistă cu orchestraţii ce sporesc frumuseţea piesei.

Cyrille Dubois a fost membru al Atelierului liric al Operei pariziene, în 2015 fiind numit revelaţia anului în rândul cântăreţilor de operă în cadrul premiilor Victoires de la musique classique. I s-au deschis apoi uşile marilor opere europene, pornind de la Paris şi ajungând la Viena, Milano sau Bruxelles. Abordează un repertoriu de tenor lirico-lejer, bazat în special pe creaţii mozartiene şi rossiniene. Îl apreciem în acest album pe care îl audiem acum, pentru interpretarea sa rafinată, vocea caldă - cu tonuri dulci dar şi sonorităţi impetuoase, fără a ieşi însă din sfera lirică -, frazarea sensibilă şi deosebit de expresivă. Nu sunt admiratoarea vocilor "creţe" ce au un vibrato natural ce poate fi deranjant, dar, în cazul de faţă, glasul lui Cyrille Dubois nu doar că nu produce un disconfort ascultătorului, ba chiar mi se pare că amplifică emoţia degajată de interpretarea acestor melodii. Încă un detaliu - Cyrille Dubois ne impresionează şi cu recitarea impecabilă a unor versuri, întrucât a inserat și 3 poezii.

Conducerea muzicală îi aparţine lui Pierre Dumoussaud, director muzical al Operei Normandie din Rouen începând din stagiunea care urmează, 2026-2027. Şi cariera sa internaţională a fost precedată de un premiu destinat revelaţiei anului la categoria dirijori, acordat tot în cadrul premiilor Victoires de la musique classique, doar că în 2017. Cavaler al Ordinului francez al Artelor şi Literelor, Dumoussaud şi-a construit într-un deceniu o frumoasă carieră europeană. Un detaliu şi despre orchestra din Bruxelles - booklet-ul menţionează şi câteva nume româneşti în componenţa ansamblului care a participat la înregistrări: Cristina Constantinescu - vioara I, Samuel Nemţanu - şef partidă vioara a II-a şi Mihai Cocea - şef partidă violă. Iată că există şi o contribuţie românească la realizarea acestui splendid album!