Otto Nicolai - Nevestele vesele din Windsor cu: Timos Sirlantzis, Juan Carlos Falcón, Lukas Enoch Lemcke, Angelika Sedlmeier, Andreja Zidaric, Sophie Rennert, Gyula Rab, Matija Meić, Levente Páll, Jennifer O'Loughlin; Corul (pregătit de Pietro Numico), Corul de copii (pregătit de Verena Sarré) și Orchestra Teatrului de Stat Gärtnerplatz din München, dirijor Rubén Dubrovsky. Spectacol înregistrat în 26 aprilie 2024 la Teatrul de Stat Gärtnerplatz.

Album în premieră, lansat pe 16 ianuarie 2026

Vă invit la spectacol! Cea mai recentă înregistrare a operei "Nevestele vesele din Windsor" a fost lansată de Gramola în 16 ianuarie. Este vorba de reprezentaţia de premieră a unei noi producţii a Teatrului de Stat Gärtnerplatz din München, spectacol ce a avut loc în 26 aprilie 2024. Casa de discuri a ales să păstreze aplauzele de pe tot parcursul spectacolului, aşa că ne vom simţi ca şi cum am fi în sala teatrului. Audiem în premieră acest album, inclus în cadrul proiectului Discurile anului 2026.

Prolific în toate genurile muzicale, dar şi autor al unor studii muzicologice, compozitorul german Otto Nicolai s-a remarcat şi în calitate de dirijor, fiind unul dintre fondatorii filarmoniicii vieneze. Cea mai apreciată creaţie a sa rămâne opera comico-fantastică "Nevestele vesele din Windsor", partitura fiind datată 1849. Este anul morţii lui Otto Nicolai, acesta decedând în urma unui accident vascular cerebral, la doar două luni de la premieră; avea 38 de ani. Nu a avut timp să se bucure de succesul operei care a făcut turul Europei, nici de două numiri importante - director muzical al Operei din Berlin şi membru al Academiei Regale Prusace de Arte (aceasta din urmă, chiar în ziua decesului).

Scrisă sub formă de singspiel, ce nu mai era la modă în era romantică, opera îmbină influența italiană ce se reflectă în melodicitatea fermecătoare, captivantă, cu rigoarea școlii germane ce se relevă în orchestraţia elegantă. Libretul îi aparţine lui Salomon Hermann Mosenthal, având la bază comedia omonimă a lui Shakespeare din care s-a inspirat şi Verdi pentru celebra sa operă, Falstaff. Spre deosebire de piesa de teatru şi de creaţia verdiană, opera lui Nicolai nu este considerată, la scară largă, a fi la fel de amuzantă, ceea ce a făcut ca partitura să rămână apreciată îndeosebi în spaţiul german unde este frecvent pusă în scenă. Pentru noua producţie s-au operat modificări în textele vorbite - reducere drastică şi modernizarea limbajului, cu introducerea unor gaguri care să atragă publicul actual. Pe disc nu vom auzi dialogurile, fiind imprimate doar numerele muzicale (sau... doar două vorbe or mai fi rămas?).

După o amplă uvertură încântătoare ce conţine motive muzicale pe care le vom auzi în cele 3 acte, intră în scenă o valoroasă distribuţie solistică: soprana (lirico-lejeră) americană Jennifer O'Loughlin - Frau Fluth, pandant al lui Alice Ford - realizează o simpatică interpretare a rolului; mezzosoprana austriacă Sophie Rennert - Frau Reich, pandant al lui Meg Page - un bun contrast timbral faţă de "vecina" sa, cu frumoase sonorităţi în registrul grav (balada ce deschide actul final, excelent cântată, pare a fi inspirată din Olandezul zburător de Wagner); basul ungur, născut în România Levente Páll - Sir John Falstaff, cu un impresionant ambitus vocal şi un cânt poate chiar prea elegant pentru caracterul personajului întruchipat; baritonul croat Matija Meić - Herr Fluth, echivalent al lui Ford, cu un registru grav consistent, la fel de elegant în frazare, îl veţi aprecia vocal, în special în duetul cu Falstaff; bas-baritonul grec Timos Sirlantzis - Herr Reich, echivalent al lui Page echilibrează distribuţia rolurilor masculine, cu un constrast necesar faţă de rolul interpretat de Meić; tenorul (liric) ungur Gyula Rab - o alegere ideală pentru rolul tânărului îndrăgostit Fenton; graţioasa soprană (de coloratură) slovenă Andreja Zidaric - Anna Reich, pandant al Annei Page; un duo savuros alcătuiesc tenorul spaniol Juan Carlos Falcón şi basul german Lukas Enoch Lemcke în rolurile Spärlich, echivalent al lui Slender şi, respectiv, Dr. Cajus; iar în rolul Die Muhme este actriţa austriacă Angelika Sedlmeier.

Corul (pregătit de Pietro Numico) şi Corul de copii (pregătit de Verena Sarré) - ansambluri cu o contribuţie esenţială în această partitură (superbe contraste în actul final, liricul moment O, dulce lună vs dansul frenetic), aparţin, alături de energica Orchestră (uneori prea tare, mai că acoperă vocile), Teatrului de Stat Gärtnerplatz din München.

La conducere, Rubén Dubrovsky - dirijor şef al instituţiei, începând chiar din stagiunea în care a avut loc acest spectacol. Veţi auzi, sub bagheta sa opera se derulează într-un tempo alert, viu, ce ne ţine "în priză", dar se remarcă şi pagini redate cu delicateţe, oferind soliştilor libertatea de a crea rafinamentul necesar momentelor lirice.