Pietro Mascagni - Zanetto - Opera, o lume, 5 aprilie 2026
Pietro Mascagni - Zanetto cu: Yajie Zhang, Narine Yeghiyan; Corul (pregătit de Steffen Schubert) și Orchestra Berliner Operngruppe, dirijor Felix Krieger. Concert înregistrat în 13 iunie 2022 la Konzerthaus din Berlin.
Album în premieră, lansat pe 20 februarie 2026
Pietro Mascagni a devenit faimos în 1890, datorită creației sale, opera veristă Cavalleria rusticana, partitura urmând să eclipseze operele compuse ulterior de Mascagni. Printre acestea și o altă operă scrisă într-un singur act, ce se încadrează acum în categoria opera rara; o lucrare pe care editorul său, Edoardo Sonzogno, o dorea pentru a fi reprezentată într-un spectacol-coupé cu Cavalleria. Astfel a luat naștere, în 1896, Zanetto, care, surprinzător, are un subiect inspirat din Renaștere, iar construcția muzicală este gândită în spiritul lucrărilor ce aveau rol de un relaxant intermezzo între actele marilor tragedii de la începuturile erei operei ca gen muzical; Mascagni o cataloga drept "scenă lirică". Libretul este semnat de Giovanni Targioni-Tozzetti și Guido Menasci, aceștia adaptând traducerea în italiană a piesei Le passant de François Coppée. Povestea este despre întâlnirea dintre Silvia, o frumoasă curtezană și Zanetto, un tânăr menestrel hoinar, rolurile fiind distribuite unei soprane spinte și unei mezzosoprane lirice (deci, un rol în travesti), pentru a accentua caracterul juvenil și dragostea inocentă a lui Zanetto. Sunt singurele personaje din această operă, iar corul, fără text, cu rol instrumental, este prezent doar în inedita uvertură în care ansamblul coral cântă a capella.
La premiera americană din 1902, cronicarul gazetei The New York Times spunea despre muzica operei Zanetto că este "sonoră, plăcută și melodioasă". Pusă rar în scenă și înregistrată din timp în timp, Zanetto a intrat recent în atenția companiei Operngruppe din Berlin; a fost prezentată în concert, în 13 iunie 2022, la Konzerthaus din capitala Germaniei, reprezentația fiind înregistrată și lansată de casa de discuri Oehms în acest an, pe 20 februarie.
Albumul este inclus în cadrul proiectului Discurile anului 2026. L-am ales nu pentru raritatea titlului, operă pe care nu o mai ascultasem până acum, ci, în primul rând, pentru frumusețea vocii mezzosopranei chineze Yajie Zhang, interpreta rolului tiular. Tânăra artistă era, la vremea efectuării acestei înregistrări, la începutul stagiului său în cadrul Studioului de tineret al Operei Bavareze de Stat din München. Veți remarca glasul cald al lui Yajie Zhang, cu rotunjimi sonore diafane, încă de la prima sa intrare în scenă, Mascagni scriind personajului Zanetto un cântec în stil renascentist, Cuore, come un fiore, acompaniat doar de harpă.
Parteneră de scenă îi este soprana armeană Narine Yeghiyan în rolul Silviei; o artistă expresivă, cu o voce bună, mai mult lirică (partitura fiind mai degrabă pentruo spinto), dar consistentă. Vocile lor se împletesc armonios pe toată durata operei, o partitură ce pare un mare dialog între cele două personaje. Poate că un contrast timbral între cele două voci ar fi fost mai indicat, dar cred că s-a dorit această confluență.
Ansamblurile sunt cele ale companiei Operngruppe din Berlin, fondate în 2010 de dirijorul Felix Krieger cu scopul de a prezenta titluri din categoria opera rara. Corul a fost pregătit de Steffen Schubert și are o unică intervenție, care ține loc de uvertură a operei. Mi-aș fi dorit o sonoritate mai puțin tăioasă, ascuțită a partidei de sopran. Introducerea corală pare un madrigal fără cuvinte, care ar fi avut nevoie de o redare mai elegantă și mai bine articulată. La conducere se află chiar Felix Krieger, care a optat pentru o atmosferă idilică, poate mai mult în spirit renascentist, asigurând suportul necesar vocilor care sunt mereu în prim plan, fără contrastele specifice unei partituri veriste, deși orchestrația permite o paletă cromatică și dinamică mult mai pregnantă. Per ansamblu, o muzică redată cu delicatețe, ce ne prilejuiește întâlnirea cu două soliste încă nu foarte cunoscute și cu o creație a lui Mascagni ce ar putea să fie interpretată mai des, chiar și doar în formă concertantă.
