Johann Sebastian Bach - Sonata BWV 1016 în mi major; Presto din Sonata BWV 1015 în la major; Sonata BWV 1017 în do minor.

În perioada petrecută în postul de kapel-maestru la curtea prinţului Leopold din Köthen, între anii 1720 şi 1723, Johann Sebastian Bach a compus o colecţie de şase sonate pentru vioară şi clavecin. Lucrările structurate în patru părţi contrastante au fost admirate de contemporanii muzicianului german, pentru modul cum puneau în valoare timbrul şi posibilităţile tehnice ale viorii, un instrument pe care Bach îl cunoştea foarte bine.

Aceste sonate au fost înregistrate frecvent pe parcursul ultimelor decenii, cea mai recentă versiune discografică fiind lansată în 23 februarie 2024, la casa finlandeză Ondine.

Protagoniste sunt violonista Sirkka-Liisa Kaakinen Pilch şi Tuija Hakkila la fortepiano, muziciene cu o apreciată activitate artistică în Finlanda şi în alte ţări europene. Ele au mai colaborat în trecut pentru înregistrarea sonatelor de Johannes Brahms şi de Thomas Byström.

Cele două artiste cântă pe instrumente istorice, Sirkka-Liisa Kaakinen Pilch pe o vioară Giovanni Battista Rogeri construită la Brescia anul 1691, iar Tuija Hakkila pe o copie după un instrument Gottfried Silbermann creat în anul 1747. Se ştie, de altfel, că însuşi Bach a cântat pe un astfel de fortepiano din seria Silbermann, la Potsdam, pentru monarhul Frederic cel Mare al Prusiei şi pentru membrii casei regale. Cele două instrumente amintite conferă autenticitate interpretării violonistei Sirkka-Liisa Kaakinen Pilch şi pianistei Tuija Hakkila, muziciene experimentate, profesoare şi bune cunoscătoare ale repertoriului baroc, formând un duo omogen tehnic şi stilistic.