Un disc lansat pe 12 ianuarie 2024 de casa Naxos, intitulat Melodies infinies - lucrări de Enescu și Fauré, înregistrate de un cvartet din care fac parte și doi români: pianistul Cătălin Șerban și violoncelistul Andrei Ioniță, alături de Suyeon Kang la vioară și Karolina Errera la violă.

Proiectul pune față în față două lucrări înrudite, chiar dacă au fost scrise la distanță de aproape 30 ani una de cealaltă: cvartetele cu pian cu numărul 1, semnate de Gabriel Fauré și George Enescu. Enescu a fost elevul lui Fauré la Conservatorul din Paris; au împărțit atmosfera pariziană a finalului de secol XIX și începutului de secol XX, în care romantismul, impresionismul și trăsături ale școlilor naționale se împleteau, dar și un mod foarte elegant și expresiv de a concepe muzica, venind dintr-o trăire sinceră și autentică, mai mult, un mod de concepe sensul artei ca pe un mod de a construi frumusețea în lume.

Mi se pare o idee foarte bună aceea a pianistului Cătălin Șerban,de a propune acest proiect, atât din punct de vedere al repertoriului selectat, cât și al muzicienilor cu care a lucrat.

În 1909, George Enescu compunea la Sinaia prima parte a cvartetului său cu pian nr. 1; părțile a doua și a treia au fost create la Paris, iar premiera lucrării a fost programată în decembrie 1909 la Paris. Enescu era deja un tânăr maestru - întâlnim elemente care derivă din romantismul german, dar și ecouri impresioniste și elemente ritmice și melodice venind din muzica populară românească - un discurs profund personal, inimitabil, al stilului enescian. Am apreciat evidenta implicare și cunoaștere profundă a textului și sensului acestei partituri, venind de la liderul acestui proiect, pianistul Cătălin Șerban, născut la București, cu studii în orașul natal, dar și la Berlin și Lubeck, actualmente profesor la Lübeck

Musikhochschule și Academia de muzică Hanns Eisler din Berlin. Cătălin Șerban, de altfel, este stabilit la Berlin, ca și compatriotul său, violoncelistul Andrei Ioniță.

Cătălin Șerban este autorul unor proiecte discografice de impact, toate cu o poveste în spate: Des cloches sonores în 2018, Resemblances în 2022. Urmează să publice în viitor și lucrări de Rahmaninov - studii tablou și sonata pentru violoncel și pian.

Pe același album, primul cvartet cu pian semnat de Gabriel Fauré, profesorul de compoziție al lui George Enescu de la Conservatorul din Paris și unul dintre maeștrii muzicii franceze de la finalul secolului al XIX-lea și începutului de secol XX. Gabriel Fauré a scris într-o perioadă când muzicienii francezi își căutau, mai ales în domeniul muzicii instrumentale, un glas propriu, specific: războiul francezo-prusac dintre anii 1870-1871, pierdut de francezi, a accentuat această dorință de specificitate națională, prin opoziție cu modelul german. Gabriel Fauré a servit și el ideii Ars Galica - ceea ce nu înseamnă că structura și ethosul muzicii lui Brahms nu se regăsesc chiar în cvartetul său cu pian nr. 1, conceput în 1880. Însă Fauré reușește să imprime și atmosfera inimitabilă cu o nuanță romantică a atmosferei franceze din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, când Parisul era centrul cultural european și modelele culturale veneau în special din Franța. Iar această nuanță elegantă, cu tușe misterioase și fine, este creionată cu poezie de cvartetul care a înregistrat acest CD.