ACUM:
10.00
Arpeggio
3 ore cu și despre Interpretul zilei, Opera si vedetele ei, CD Review.
Urmează: 12.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 12.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Bucureștiul muzical de altădată Înapoi la: Emisiuni

'... o soprană absolută'

Publicat: Sâmbătă, 15 Februarie 2014 , ora 10.30

"Vai de eroina care nu ar fi sublimă... fiindcă temperamentul înflăcărat al artistei ar sparge tiparul prea strâmt al unei plăsmuiri ordinare" scria cândva dramaturgul Al. Davilla despre "marea cântăreață care domina mulțimile" - o caracterizare a unui cronicar de secol 19.

Care este numele sopranei absolute care atacă toate rolurile cu același capital al glasului, nu cu procente? (Giuseppe Verdi). O întrebare la care vă răspund pe parcursul plimbării muzicale de astăzi...

1857 - pe 25 martie s-a născut în sudul Țării Românești într-un mediu artistic muzical.

1863 - a început să studieze pianul cu compozitorul George Simonis.

1865 - susținea recitaluri fiind socotită o mare speranță a artei pianistice, devenind totodată și idolul publicului.

1871 - obținea premiul I la pian și o diplomă de onoare la Milano, în acest oraș studiind pianul la Conservatorul "Giuseppe Verdi" cu un anume San Giovanni. Tot în această perioadă descoperă farmecul scenelor lirice.

1872 - realizează un portret în ulei al lui Matei Millo pe care tatăl artistei îl va înmâna personal la București marelui actor al vremii.

1873 - se dedică artei lirice. În 28 ianuarie, aflată la București, înmânează o cerere directorului Conservatorului de muzică și declamațiune Eduard Wachmann - "Dorind a obține o bursă a Statului în străinătate, spre a mă perfecționa în arta muzicei vocale, vă rog să binevoiți a-mi permite să depun examen înaintea Comitetului ce dirijați, spre a dobândi cuvenitul certificat".

1876 - a debutat în rolul Armand de Condé din opera Maria de Rohan de Gaetano Donizetti, pe scena Teatrului din Cuneo, Italia. În același an a desfășurat o serie de turnee la Pisa, Livorno, Chieti, Torino, Florența și Milano.

1877 - la Teatrul Național din București apare în diferite roluri Maddalena din Rigoletto de Giuseppe Verdi (ca mezzo-soprană) sau Rosina din Bărbierul din Sevilla de Rossini (ca soprană).

1878 - o găsim tot pe scena Teatrului Național din București. Pe 16 ianuarie alături de colega ei Zoe Niculescu-Aman susține un recitat cu lucrări de George Ștephănescu și Grigore Ventura.

Am punctat doar câteva dintre reperele tinereții acestei artiste lirice pe care o putem asculta... în Habanera din opera Carmen de Georges Bizet. Numele acestei "soprane absolute" este Elena Teodorini.



Lelia Zamani - muzeograf, ne prezintă în această ediție și câteva date despre familia celebrei artiste. "Elena Teodorini s-a născut într-o familie de mari actori craioveni. Tatăl său a fost actorul Teodor Teodorini, iar pe lângă el, toți ceilalți membri ai familiei care o înconjurau pe fetiță, mama, sora, unchiul, verișoara, toți jucau pe scenă.

Teodor Teodorini a fost fiul lui Dima Theodoropulos, un grec eterist din familia Farmaki. Din căsătoria sa cu Elena Morțun, fiica unui descendent al logofătului lui Ștefan cel Mare, Dima a avut patru copii: Teodor, Iancu, Costache și Vasile. ...cea de-a doua soție a lui Teodor a fost soprana Maria Stavrescu, o femeie frumoasă, talentată și cultă. Artistă desăvârșită, a luptat alături de soțul ei pentru afirmarea teatrului craiovean. Din această căsătorie s-au născut două fete: Elena și Aurora Teodorini..." (în foto o puteți vedea pe Elena Teodorini la pian, iar în stânga și în dreapta sa două prietene: Suzana Baicoyanu și Sofia Condeescu - numită și Contesa Mattei)

Aminteam că în programul recitalului din 16 ianuarie 1878 Elena Teodorini a cântat și o pagină de Grigore Ventura... Doi ochi eu am iubit



Cine era Grigore Ventura?


Un personaj al secolului XIX care a glorificat victoria în piesa sa, Curcanii. Se spune că atunci când treceau pe scenă artiștii cu drapelul pe o muzică încântătoare, inimile spectatorilor vibrau puternic.

Licențiat în drept (la Universitatea din Berlin), Grigore Ventura s-a ocupat la început cu agricultura. După ce a pierdut întreaga avere s-a apucat de jurnalism, editând la Galați un ziar în limba franceză. La București a colaborat cu numeroase publicații l'Orient, L'independance Roumaine, Românul, Națiunea, Epoca, Adevărul, Timpul și altele. Pentru teatru a scris câteva piese cum ar fi Cămătarul, Copila din flori sau Lumea Mare, iar în calitate de compozitor a creat romanțe, unele dintre ele figurând și astăzi în repertoriul unor artiști lirici, dar și încântătoarea muzică de scenă pentru Fântâna Blanduziei.

Grigore Ventura a murit la începutul secolului XX din cauza unei ...bătături. (Ioan Massoff povestește ..."și-a dat sânge și cum suferea de diabet moartea n-a întârziat).