După o serie de evocări care a încercat să pună în lumină marile eforturi ale celor care au desţelenit "ogorul" muzicii româneşti, încălzind cu entuziasmul şi patriotismul lor neînfrânt primele creaţii demne de interes în genul teatrului liric, cameral, simfonic şi coral, am ajuns la una dintre cele mai importante personalităţi ale artei româneşti moderne: "meşterul Jora", cum l-au numit discipolii şi prietenii săi.

Ca şi cei dinaintea sa (...la alte dimensiuni însă), Jora nu s-a manifestat într-un singur domeniu al culturii muzicale, ci a avut realizări de mare valoare atât în calitate de compozitor (creatorul "Liedului" şi "Baletului" românesc), de dirijor, de animator al vieţii muzicale, de profesor (cei mai mulţi compozitori importanţi ai noştri i-au fost elevi), critic muzical şi eseist (sunt fermecătoare cele două volume de cronici ale sale, pline de spirit şi vervă) şi, nu în ultimul rând, de întemeietor al radiofoniei muzicale româneşti ca prim director de programe muzicale între anii 1928 - 1933.

Compozitorul Theodor Grigoriu a creionat admirabil liniile personalităţii creatoare a maestrului:

«Altitudine şi atitudine, aceste două cuvinte (diferite doar printr-o literă), par a caracteriza întreaga viaţă a lui Mihail Jora... Fără îndoială, urmând drumul trăsăturilor profunde, vom găsi în muzica sa uneltele unui timp anume, puneri în pagină ale acestui timp, o înaltă "disciplină estetică", cea a muzicii germane, de vechi tradiţii, o constructivă logică (formală, armonică, polifonică etc.) pornind evident de la Reger, maestrul său de la Leipzig dar, deasupra tuturor, o viziune românească despre lume şi viaţă, o mirare tipic românească în faţa naturii, o fire de autentic poet liric, cu tente dramatice, precum liniile capricioase ale unui joc spiritual, de mare vigoare. Infinita lor alchimie e farmecul muzicii sale.»

Vom încerca pe parcursul a două emisiuni să zugrăvim "portretul" lui Mihail Jora.