...Franz ... mi se pare că erai şi tu acolo, împreună cu Würzer... la Godesberg? - i se adresă Ludwig prietenului său, Wegeler în acel februarie rece al anului 1795... Adu-ţi aminte, la biserica Marienförst, aflată în construcţie. Unul dintre voi m-a rugat să cânt la orgă, eu am cântat şi atunci... zidarii şi zugravii şi tâmplarii s-au oprit din lucru, s-au adunat în jurul orgii şi... ştii... De când ai sosit astăzi, venind de la Bonn, revăd mereu feţele lor şi ale voastre. Nu ştiu dacă înţelegi ce vreau să spun, Franz? Un auditoriu ca acela! Şi acum, strălucesc, înţelegi, strălucesc în saloanele şi palatele unor familii cum sunt Kinsky, Fries, Lobkowitz, Waldheim, Swieten şi toţi ceilalţi, unde Lichnowsky, care nu-mi vrea de altfel decât binele, mă cară după el, printre fracuri, parfumuri şi evantaie, în chip de «geniu» pianistic... O discuţie relatată astfel de Alfred Amenda în „Appassionata” sa, la momentul în care Beethoven încheiase de scris Concertul op. 19 pentru pian şi orchestră, în ajunul primei audiţii a simfonicului organizat în beneficiul văduvelor şi orfanilor artiştilor muzicieni ...