Ascultăm un disc cu muzică vocală barocă, apărut în aprilie 2010 sub sigla casei Deutsche Grammophon - albumul se intitulează Rosso şi a fost înregistrat de soprana Patricia Petibon în compania Orchestrei Baroce din Veneţia, dirijate de Andrea Marcon.

De ce Rosso?

Italia secolului sfârşitului de secol XVII şi a începutului de secol XVIII este inspiratoarea tuturor lucrărilor pe care le veţi asculta în interpretarea Patriciei Petibon, fie pentru că ariile au fost compuse în Italia - este cazul celor semnate de Antonio Sartori şi Alessandro Stradella, fie că tipul de melodicitate barocă italiană se regăseşte în lucrări create de un compozitor german care a lucrat mare parte din viaţa sa în Anglia. Mă refer, bineînţeles, la Georg Friedrich Handel, din repertoriul căruia Patricia Petibon a înregistrat patru arii din lucrările: Alcina, Rinaldo, Ariodante şi Giulio Cesare in Egitto.

Italia secolului al XVII-lea şi al XVIII-lea respiră în înregistrările pe care le ascultăm astăzi - o Italie muzicală pe care doar putem s-o intuim, dar a cărei realitate depăşeşte probabil ceea ce ne puteam imagina. Ştiaţi, de exemplu, că în Veneţia acelui timp au avut loc pe parcursul a 40 de ani premierele a 440 de noi opere? Şi vorbim despre un singur oraş italian, cărora li se alătura atâtea alte centre muzicale italiene înfloritoare. Care erau compozitorii cel mai des interpretaţi în acele timpuri? Nicola Porpora, Alessandro Scarlatti, Benedetto Marcello.

Despre Patricia Petibon

Soprana Patricia Petibon este un nume cu care ne-am mai întâlnit la emisiunea de actualitate discografică Music box, atunci când am ascultat precedentul ei disc, Amoureuses. Născută în Franţa, a studiat mai întâi muzicologia la Conservatorul din Paris, consacrându-se ulterior cântului. Dirijorul William Christie, conducătorul ansamblului Les Arts Florissants, este cel care a descoperit-o şi a propulsat-o în atenţia lumii internaţionale de concert. În mod firesc, repertoriul Patriciei Petibon a fost orientat către muzica barocă, dar nu numai, ea fiind aclamată pe scenele celor mai importante opere franceze şi în roluri semnate de Mozart, Richard Strauss, Donizetti sau Offenbach.

Petibon versus Bartoli

Cu siguranţă însă, muzica barocă rămâne marea sa dragoste, şi de altfel, probabil că i se potriveşte cel mai bine sopranei Patricia Petibon, care stăpâneşte bine tehnica necesară acestui tip de repertoriu. Desigur, în momentul când pătrunzi în această zonă repertorială şi dedici şi o parte importantă a carierei recitalurilor, poţi fi privit ca un epigon al celebrissimei Cecilia Bartoli, a cărei versatilitate o depăşeşte, evident, pe cea a Patriciei Petibon. Ceea ce nu înseamnă însă că Patricia Petibon nu este o prezenţă de calitate, iar ultimul său album, Rosso, nu ar merita să figureze în albumul oricărui iubitor al muzicii baroce.