ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Povestile de succes ale muzicii Înapoi la: Emisiuni

Interviu cu dirijorul Kristjan Jarvi (I)

Publicat: Duminică, 20 Septembrie 2015 , ora 10.30

Pe 20 septembrie, în emisiunea Poveștile de succes ale muzicii vă propunem un nume care a stat pe buzele tuturor în seara deschiderii Festivalului Internațional "George Enescu" 2015 - cel al dirijorului Kristjan Järvi. Pe de o parte, numele pe care îl poartă a devenit sinonim cu dirijatul, dată fiind cariera de excepție a tatălui său, Neeme Järvi, dar și a fratelui său mai mare cu 10 ani - Paavo Järvi. Așteptările au fost pe măsură și cu privire la cel mai mic dintre cei trei frați din familia Järvi (între el și fratele său, Paavo, apărând și o fată, Maarika, astăzi flautistă). Deși a ales tot dirijatul, Kristjan și-a găsit propriul drum jalonat astăzi de orchestre precum cea a Radiodifuziunii din Leipzig, a Festivalului de la Gstaad, dar și de grupul new yorkez de tip crossover, Absolute Ensemble și de Filarmonica de Tineret a Mării Baltice. La cei 43 de ani ai săi, pare a fi păstrat ceva din mezinul răsfățat al familiei care probabil a fost, declarându-se într-un interviu fulger, postat pe canalul său de pe youtube că se simte în continuare copil, care… dacă ar putea să aleagă ar face schimb de vieți cu primul om care a pășit pe lună, Neil Armstrong, și că filmul său preferat este Little Miss Sunshine.

La pupitrul dirijoral, Kristjan Järvi imprimă un aer proaspăt interpretărilor sale, plin de vitalitate, aproape dansant, punându-ne în față un alt tip de dirijor, mult mai versatil, cu un stil de a conduce orchestra aflat la limita genurilor. Desigur, controversele asupra abordărilor sale pot exista, însă cred că nimeni nu se poate îndoi de plăcerea cu care Kristjan Järvi face muzică și încearcă să transmită aceeași bucurie celor din jur. Reuters scria despre el că are reputația unuia dintre cei mai plăcuți, mai inovatori dirijori de pe scena muzicii clasice, iar publicația Herald Scotland nota că proiectele sale fusion, combinate cu abordarea sa originală, fac din concertele pe care le susține experiențe de neratat într-o viață.

Exemplele cele mai sugestive ni le oferă seria de CD-uri cu titlul Kristjan Jarvi Sound Project, o colecție ce reunește genuri de muzică foarte diferită, interpretată de dirijor la pupitrul mai multor ansambluri. Primul dintre ele, apărut în 2014, a alăturat Rapsodia I de Enescu unor sonorități tradiționale din zona Balcanilor, înregistrările fiind realizate de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Leipzig, dar și de interpreți din zona world music. A urmat o Călătorie muzicală prin zona Mării Baltice; cel de-al doilea disc al proiectului Kristjan Jarvi Sound reunește lucrări ale unora dintre cei mai importanți compozitori din 9 țări, cântate de Orchestra Filarmonică de Tineret a Mării Baltice. A treia apariție discografică îi este dedicată Passacagliei lui Arvo Pärt, într-o interpretare ce reunește corul și orchestra Radiodifuziunii din Leipzig, iar cea mai recentă - datată iunie 2015 - ne oferă "Tonuri paralele", două lucrări simbol - Sinfonia Domestica de Richard Strauss, prezentată în premieră la Carnegie Hall cu adăugarea a 4 saxofoane - o adaptare a autorului la ceea ce considera că înseamnă "Sunetul american" și Harlem de Duke Ellington, o lucrare pentru Big Band inspirată de poemele simfonice ale lui Strauss. Idei cât se poate de interesante, care sunt exploatate și în concertele ansamblurilor cu care Jarvi lucrează, în festivaluri, în stagiunile obișnuite sau în cursul unor evenimente desfășurate în locuri inedite.

Care este ideea care stă în spatele tuturor acestor experimente sonore, dar și alte concepții ale dirijorului Kristjan Jarvi vă invităm să aflați din prima parte a dialogului pe care l-am purtat cu domnia sa.