"Dacă toţi cei cu probleme depresive din lume ar putea încăpea într-o biserică pentru un asemenea concert, companiile farmaceutice ar da faliment." O definiţie plastică a celor şase motete bachiene exprimată de către Sir John Eliot Gardiner. Potrivită şi pentru descrierea evenimentului care a avut loc pe 6 septembrie, de la ora 19.30, în incinta arhiplină a catedralei Sf.Iosif din Bucureşti.

Dintre toate proiectele în care corul Filarmonicii "George Enescu" este angrenat în această ediţie a festivalului (nu puţine), acesta poate fi menţionat drept cel mai relevant pentru evidenţierea calităţilor artistice ale ansamblului. Un gest temerar (chiar istoric) din partea dirijorului Iosif Ion Prunner, abordarea celor şase motete bachiene, lucrări de o extraordinară complexitate şi densitate. Corul, în formula aleasă cu basso continuo (la orgă Simona Săndulescu), şi-a putut etala din plin virtuozitatea şi sensibilitatea, mai ales că momentele ample au variat ca structură polifonică, de la un număr de patru până la opt voci.

Înălţătoare, chiar festive, deşi în parte cu destinaţie funerară, motetele bachiene în viziunea dirijorului Iosif Ion Prunner, la conducerea corului Filarmonicii "George Enescu", ar fi putut fi "prescrise" oricui, nu numai celor depresivi. O seară reuşită pentru toţi cei care au ales acest concert din programul destul de încărcat al zilei.