Finalul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea alcătuiesc o perioadă de profunde schimbări în istoria culturii europene. În acel context plin de incertitudini, patrimoniul muzical s-a îmbogățit cu nenumărate capodopere semnate de compozitori ce acum fac parte din canonul cultural al umanității - dintre acele lucrări, muzicienii pe care îi vom asculta joi, 16 noiembrie, au ales două pagini binecunoscute și astăzi drept opusuri fundamentale ale clasicismului vienez.

Concertul nr. 4 op. 58 în Sol major pentru pian și orchestră de Ludwig van Beethoven deschide programul serii; o lucrare ce pune solistul în prim-plan, menită pentru prima audiție, ce a avut loc cu însuși Titanul de la Bonn în rolul de solist. La premiera din data de 22 decembrie 1808, concertul a fost interpretat alături de Fantezia Corală, Simfonia a V-a și Simfonia a VI-a din creația aceluiași compozitor, astfel că încă de la început a fost asociată cu pagini alături de care transforma seara într-un tur de forță atât pentru muzicieni, cât și pentru melomani.

Partea a doua a serii va fi dedicată unei lucrări semnate de un alt nume ce se bucură de ubicuitate în cultura generală: Wolfgang Amadeus Mozart. Din creația acestuia, vom putea asculta Simfonia nr. 41 KV 551 în Do major Jupiter, ultima lucrare dedicată de compozitorul salzburghez acestui gen. Dacă despre Beethoven, în timpul vieții sale, gurile rele zvoneau că nu știe să compună o fugă conform regulilor contrapunctice, Mozart nu a oferit nimănui oportunitatea unor astfel de comentarii: ultima parte a acestei simfonii este o celebră fugă, fiind totodată un argument valid împotriva oricui ar vrea să trateze arta contrapunctică drept o limbă moartă.

Beethoven și Mozart, deci, joi seară, începând cu ora 20:30, la Radio România Muzical, cu o orchestră excelentă, un pianist de renume și unul dintre cei mai importanți dirijori ai ultimelor decenii.

Credit foto: Raphael Faux