ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Evenimentele săptămânii Înapoi

Carpații Răsăriteni - spațiu mioritic și interferențe culturale pe munți și văi

Publicat: vineri, 18 Mai 2018 , ora 17.20

Ediția din 22 mai 2018 a emisiunii "Muzici tradiționale", într-un proiect consacrat sărbătoririi Anului Centenar al Marii Uniri, este dedicată sonorităților folclorice întâlnite de o parte și de alta a Carpaților Răsăriteni, pe culmi și văi, într-un spațiu mioritic ancestral, dominat de numeroase interferențe la nivelul culturii tradiționale.

În prima parte a emisiunii vom avea posibilitatea să cunoaștem câteva elementele comune ale muzicilor instrumentale de joc, practicate de o parte și de alta a Carpaților Răsăriteni, de la Cheile Bicazului și Dămuc, până la localitățile din depresiunea Mureșului Superior și la cele situate pe văile dintre munții Călimani și Ceahlău. Din comuna Gălăuțaș, situată pe Valea Mureșului, în vecinătatea Depresiunii Topliței, provine un repertoriu instrumental amplu, interpretat la vioară cu acompaniament la "dobă" (instrument care îndeplinește, în egală măsură, rolul de acompaniament ritmic și de susținere armonică a instrumentului solist). Acest repertoriu al melodiilor de joc ("Corobeasca", "Țărănește cu femei", "Țărănește cu bărbați", "Roata stelelor", "Banu Mărăcine" etc.) se întâlnea, cândva, în toate localitățile situate între munții Călimani și Ceahlău: Gălăuțaș, Toplița, Bilbor, Corbu, Tulgheș. În paralel cu muzica instrumentală, repertoriul vocal din această regiune se încadrează în subdialectul folcloric al nord-estului transilvan, în care predomină în special cântecul propriu-zis și cîntecul epic. De asemenea, în ultimele decenii s-a impus și un bogat repertoriu religios, reprezentat prin genul pricesnei și al verșului funebru. Vom urmări, în acest context, trei cântece vocale din Gălăuțaș și Tulgheș, piese care exemplifică genul liric din aceste vechi vetre românești aflate în zonele de confluență și interferență geografică, socială și culturală dintre Moldova și nord-estul Transilvaniei.

În ultima parte a acestei ediții vom face cunoștință cu unele aspecte stilistice ale muzicilor tradiționale practicate de locuitorii de pe valea Trotușului, la limita vestului Moldovei cu zona transilvăneană a Ciucului. Ei mai sunt cunoscuți și prin denumirea de "ceangăi", care le este, însă, impropriu atribuită, într-o accepție cu nuanțe peiorative, îndepărtate de realitatea istorică și socială. În acest sens, reputatul filolog și etnolog ieșean Ion H. Ciubotaru, în monumentala monografie intitulată "Catolicii din Moldova. Universul culturii populare", punctează: "Prezența catolicilor în Moldova este atestată încă de timpuriu, din primele decenii ale veacului al XIII-lea" (p. 9). Din aceeași perspectivă, el precizează că "timp de mai multe veacuri, românii catolici de pe aceste străvechi meleaguri au conviețuit laolaltă cu ungurii, polonezii și sașii, bucurându-se de aceleași drepturi și îndatoriri sociale și religioase" (p. 10). Repertoriului muzical practicat în satele locuite de catolicii din Moldova prezintă numeroase elemente definitorii ale folclorului românesc moldovenesc, cu unele influențe transilvănene. Genuri diverse, precum doina, cântecul propriu-zis, cântecele epice și lirice, repertoriul ciclului familial, precum și muzica jocurilor populare, constituie un corpus repertorial generos și variat. Structurile melodice și ritmice relevă funcții multiple și caracteristici muzicale care sunt unitare la nivelul întregului spațiu românesc. Nu în cele din urmă, melodiile de joc practicate de catolicii din Moldova se înscriu în categoriile jocurilor cu circulație generală ("Bătuta", "Hora", "Brâul", "Sârba") sau ale jocurilor cu circulație zonală ("Corăgheasca", "Hangul", "Ciobănașul", "Rusasca" etc.). Melodiile acestor jocuri demonstrează apartenența lor la o cultură carpatică ancestrală, de expresie românească, peste care s-au suprapus influențe și interferențe culturale ale naționalităților vecine sau conlocuitoare. Instrumentele muzicale tradiționale, fluierul, cimpoiul, cobza (mai nou, vioara), sunt prezente în această zonă ca și pe toată întinderea spațiului carpatic românesc.

Vă invit, marți 22 mai 2018, de la ora 19.00, în cadrul emisiunii "Muzici tradiționale", și în continuarea ciclului "Ținuturi românești", să urmărim câteva elemente definitorii ale folclorului muzical de pe laturile răsăritene și apusene ale Carpaților Orientali, o zonă în care predomină numeroase interferențe ale culturii tradiționale.

Constantin Secară,
etnomuzicolog