Pe Piotr Anderszewski îl aşteptaţi la Bucureşti, "live", în recital în septembrie în penultima zi a Festivalului Internaţional "George Enescu". La România Muzical îl întâlniţi tot LIVE, dar în calitate de solist al unuia dintre cele mai cunoscute concerte de Mozart - în transmisiunea directă de la Lübeck.

Este seara care deschide oficial unul dintre cele mai ample şi prestigioase festivaluri de muzică clasică europene, găzduit pe teritoriul Germaniei, programul fiind prezentat în avanpremieră sâmbătă.

Festivalul Schlesswig Holstein

A pornit la drum acum trei decenii cu un buget care îi făcea invidioşi pe mulţi: era din start o manifestare muzicală de proporţii mari, cu un număr impresionant de concerte, reunind vedete în plan interpretativ de pe diferite meridiane. În primii opt ani la conducerea Festivalului s-a aflat Justus Franz, care s-a străduit să impună standarde remarcabile manifestării, prin colectivele orchestrale şi soliştii invitaţi. Sub conducerea lui Leonard Bernstein a luat fiinţă şi Academia Festivalului, o orchestră alcătuită din forţe tinere valoroase, care a avut ocazia să lucreze apoi cu baghete faimoase ale acestor ani.

Mari artişti, obişnuiţi ai celor mai celebre podiumuri de concert, de recital sau de operă din lume apar pe afişul acestui eveniment cultural european, nu doar în sălile de concerte ci şi în castele, conace, hambare, dar şi în spaţii mai puţin obişnuite melomanilor, cum sunt şantierele navale sau halele industriale, răspândite pe harta unuia dintre landurile bogate ale Germaniei. Imbinînd relaxarea picnicului cu bucuria muzicii interpretate live, festivalul este şi o rampă de lansare pentru tinerii muzicieni în curs de afirmare. Atelierele muzicale destinate copiilor de la 3 la 13 ani au intrat de acum în tradiţie şi au fost organizate chiar programele unui "festival pentru copii"(începând din 2003).

Prilej de pelerinaj cultural pentru iubitorii muzicii clasice, Festivalul Schlesswig Holstein şi-a adăugat o altă dimensisune stilistică în 2002, prin seria JazzBaltica menită să satisfacă exigenţele publicului de jazz.

Din 1996 până în 2013, concepţia fiecărei ediţii a programelor consacrate muzicii clasice a avut în prim-plan câte o ţară (Finlanda, Japonia, Statele Unite, Rusia, China, Ţările Baltice, etc) iar de anul trecut Festivalul urmăreşte o viziune "retrospectivă" a unui portret de compozitor, nu numai prin creaţia ci şi prin conexiunile acestei personalităţi cu altele din lumea muzicii.

Ediţia 2015

După Felix Mendelssohn în 2014, actuala ediţie îl omagiază pe Piotr Ilici Ceaikovski şi - chiar dacă afişul inaugural nu conţine numele faimosului romantic rus - îi aduce un omagiu prin cele două opusuri mozartiene ale primei părţi a programului: pentru Ceaikovski, Mozart însemna "absolutul" în muzică, ceea ce a iubit fără rezerve în lumea sunetelor. Uvertura ultimei opere mozartiene ("La clemenza di Tito") prefaţează momentul solistic care ne oferă bucuria de a-l asculta de Piotr Anderszerwski în Concertul nr.24, K 491, acel do minor admirat atât de mult de Beethoven şi de Brahms. (Insistând ca repertoriul Clarei Schumann să includă neapărat şi acest opus, Brahms a scris şi o Cadenza pentru acest concert, aşa cum au făcut şi Busoni sau Fauré, printre mulţi alţii). Cel mai profund, cel mai dramatic, cel mai bogat ca sonoritate orchestrală (solicită de altfel, şi cel mai amplu ansamblu în contextul celor 27 de concerte pentru pian de Mozart) - iată doar câteva dintre superlativele prin care a fost caracterizat !

Programul propus de Thomas Hengelbrock - din 2011 dirijorul principal al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Hamburg - este completat cu Simfonia a II-a op.73 în Re major de Johannes Brahms. Chiar dacă Ceaikovski nu a avut nici o apreciere pentru muzica lui Brahms, pe acest afiş era firesc să apară o lucrare aparţinând acestui compozitor german: Brahms s-a născut în această zonă de nord a Germaniei, chiar la Hamburg şi reprezintă o mândrie culturală a acestui teritoriu. In plus, Brahms rămâne un autentic "magnet" pentru publicul larg !

Numele dirijorului Thomas Hengelbrock ne este familiar, mai ales prin numeroasele înregistrări ale sale la conducerea Orchestrei Baroce din Freiburg, al cărei membru fondator a fost în 1985. A înfiinţat apoi Corul Balthasar-Neumann (în 1991) şi ansamblul orchestral cu acelaşi nume (patru ani mai târziu) fiind preocupat de realizarea unor sonorităţi de autenticitate stilistică a muzicii respective, interpretate pe instrumente specifice epocii. De la creaţii ale barocului la cele contemporane, viziunea sa dirijorală a fost primită laudativ de critici şi de melomani.

In direct de la Centrul Congreselor şi Muzicii din Lübeck, unul dintre cei mai apreciaţi pianişti ai prezentului şi un colectiv orchestral de tradiţie; un moment festiv al vieţii culturale europene şi întânirea cu veritabile capodopere ale literaturii clasice şi romantice, la Scena Europeană, în 12 iulie, de la ora 21.15.