În această toamnă, la București, se derulează proiectul "Case de muzicieni. Drame ale perioadei comuniste", o inițiativă a Asociației Opus,co-finanțat de Primăria Municipiului București, prin ARCUB, în cadrul Programului "București acasă 2023". Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro.

Joi, 2 noiembrie 2023, se lansează seria podcasturilor audio Case de muzicieni. Drame ale perioadei comuniste. Primul episod este dedicat compozitorului Pascal Bentoiu și va putea fi ascultat pe canalul youtube Case de muzicieni, la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=S8kJrxO-XqQ și va fi postat pe pagina de facebook a proiectului Case de muzicieni. Următoarele podcasturi vor avea ca temă poveștile de viață ale dirijorilor Constantin Silvestri și Antonin Ciolan, Mihail Andricu, ale pianiștilor Clara Haskil, Dinu Lipatti, Silvia Șerbescu, Dan Mizrahy, Mîndru Katz, precum și ale soliștilor de la Opera Națională, cunoscuți în literatura de specialitate ca "lotul Bădescu". Autorii podcasturilor sunt muzicologi cunoscuți, care activează ca realizatori de emisiuni la Radio România Muzical, precum și în presa culturală: Ștefan Costache, Andreea Kiseleff, Larisa Clempuș și Petre Fugaciu. Invitați ai podcasturilor vor fi personalități ale lumii culturale, precum compozitorul Dan Dediu, soprana Ioana Bentoiu, pianista Raluca Știrbăț, cercetătoarea și violonista Ioana Voicu-Arnăuțoiu, dirijor Iosif Ion Prunner, arhitectul Andrei Mărgulescu, inginer Ioana Hoisescu, muzicolog Ioana Marghita, managerul cultural Oana Boca-Stănescu, Ana Rubeli - storyteller cultural ș.a.m.d.

Coordonatoarea proiectului Case de muzicieni este Monica Isăcescu-Lup, muzicolog și jurnalist muzical.

Recuperarea memoriei şi cunoaşterea trecutului, mai ales a celui relativ recent, la scară istorică, reprezintă în permanenţă un exerciţiu de igienă morală strict necesară oricărei comunităţi. Acest imperativ se concretizează în context estetic (arhitectural) şi cultural (muzical), relevând interdependenţa acestor domenii.

Actuala etapă a proiectului s-a născut în mod organic din demersurile anterioare, iniţiate în 2021 în Bucureşti şi amplificate prin validări succesive, materializate atât în Capitală, cât şi la Timişoara. Demersul de documentare din anii anteriori a condus la informaţii vizând evenimentele din anii epurărilor comuniste radicale (începând cu momentul instaurării regimului şi până la mijlocul anilor 1960, dar şi ulterior), care au afectat tragic şi iremediabil elita muzicală românească (fenomenul s-a înscris, desigur, în contextul mult mai amplu al epurării generale a elitei româneşti, politice, intelectuale şi artistice, având trecut anterior lui 1947). S-a născut ideea de continuare imediată, care are o condiţionalitate pe cât de simplă, pe atât presantă: nevoia de a conserva memoria acelei perioade apelând la informaţiile ce mai pot fi încă accesate, de la contemporani și de la urmașii celor în cauză.

Parteneri: Muzeul Municipiului București, I.I.C.M.E.R., Muzeul Național George Enescu, Radio România Muzical, Radio România Cultural.

Partener media: București FM.