Distincția îi este acordată de Institutul Cultural Român în semn de apreciere pentru activitatea sa concertistică din acest an dificil, sub semnul războiului, activitate care a inclus, printre altele, continuarea organizării festivalului de muzică Gulfstream/ Гольфстрім, Zoltan Almashi fiind unul dintre fondatorii și directorii Gulfstream Festival of Classical and Contemporary Chamber Music (din 2012). În 23 noiembrie 2014, în cadrul acestui festival, programul intitulat "România" a inclus și lucrări de George Enescu și Ciprian Porumbescu.

Refuzând să cedeze în fața zgomotului făcut de armele distrugătoare, Zoltan Almashi luptă prin muzică pentru spiritul poporului ucrainean. Sfidând contextul întunecat în care se află Ucraina, compozitorul folosește războiul ca sursă de inspirație - o lucrare a sa dedicată orașului Mariupol, "Maria's City", urmând să aibă premiera canadiană în luna noiembrie, în interpretarea Toronto Symphony Orchestra.

Zoltan Almashi (n. 22 ianuarie 1975, Liov) este cunoscut atât pentru calitățile interpretative de violoncelist, cât și pentru lucrările sale de compoziție. Născut într-o familie de violoniști, a absolvit Academia Națională de Muzică din Liov, optând pentru dublă specializare - violoncel (în 1998) și compoziție (1999). Au urmat studiile doctorale la Academia Națională de Muzică a Ucrainei (1999-2002) și studii de aprofundare în Polonia. Din anul 2001, este membru al Uniunii Naționale a Compozitorilor Ucraineni, iar din anul 2000 este membru al Ansamblului Național de Soliști "Kyiv Camerata". A colaborat cu diverse ansambluri de muzică contemporană, precum "Ricochet", "New Music in Ukraine" și "Nostri temporis". Violoncelist și director artistic al Revutsky String Quartet (Cvartetul de Coarde "Revutsky"), Zoltan Almashi este laureat al mai multor concursuri de compoziție și violoncel: a câștigat competiția internațională de la Mariupol "In the homeland of S. Prokofiev", atât la violoncel, în 1998, cât și la compoziție, în 2000, a fost distins cu Premiul Revutsky, în anul 2003, și Premiul Lyatoshymsky, în 2013. Este autorul a peste 80 de lucrări, ce variază de la compoziții simfonice la lucrări instrumentale și compoziții de muzică de cameră. Nu ocolește experimentul, combinând tradiția și inovația în moduri neașteptate. Vorbind despre opera sa, despre stil, a declarat că nu dorește să fie etichetat în mod restrictiv ca făcând parte dintr-o direcție muzicală sau alta, și că, în mod paradoxal, studiul compozițional l-a ajutat să progreseze ca interpret, subliniind că orice muzician ar trebui să fie, într-o oarecare măsură, și compozitor.

Lucrările sale au fost interpretate în Germania, Franța, Elveția, Polonia, Țările de Jos, Belarus, Republica Moldova, Chile, Statele Unite ale Americii și nu numai. În România, o lucrare a sa, Sinfonietta, a putut fi ascultată la Timișoara, la 29 iulie 2023, în cadrul concertului susținut de Orchestra de Tineret a Germaniei, Orchestra Simfonică de Tineret a Ucrainei, Orchestra Națională de Tineret a Moldovei și Orchestra Facultății de Muzică și Teatru Timișoara.

Personalitate de seamă a culturii române, Ciprian Porumbescu (decedat pe 6 iunie 1883 în satul Stupca din județul Suceava, sat care astăzi îi poartă numele) a lăsat patrimoniului universal o moștenire impresionantă de lucrări muzicale în care a reușit să surprindă esența sufletului românesc. Printre cei mai cunoscuți și apreciați compozitori români ai secolului XIX, Ciprian Porumbescu este creatorul primei operete românești, "Crai nou". De la muzică pentru voce și pian, corală laică, cântece patriotice, muzică religioasă și instrumentală, Ciprian Porumbescu a compus peste 250 de lucrări, cu o mare varietate stilistică. Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără "Balada pentru vioară și orchestră".

Placheta aniversară este realizată de artistul Ciprian Istrate, portretul lui Ciprian Porumbescu fiind pictat pe travertin atașat pe un suport de lemn, personalizat cu însemnele Institutului Cultural Român.