Filarmonica de Stat Oradea invită publicul meloman la închiderea stagiunii 2022-2023! Ultimul concert al stagiunii face parte din proiectul cultural "FIL NOUVEAU | Feel young", care aduce în scenă tineri instrumentiști, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea. Concertul va avea loc joi, 29 iunie, la ora 19, la sala de concerte "Enescu - Bartók". Maestrul Adrian Morar se va afla la pupitru, iar soliștii evenimentului vor fi Ion Lianu Popa - clarinet, Ilinca Forna - violă, Filip Cușmir - vioară, Ioana Tomescu - clarinet, Maria Pîrvulescu - pian, Paul Florescu - pian. Programul variat cuprinde lucrări din sfera germană de compoziție, din diferite perioade stilistice, începând cu finele secolului XVIII până în secolul XXI. Concertele scrise pentru diferite instrumente solistice și orchestră fac parte din creația compozitorilor Carl Maria von Weber, Franz Anton Hoffmeister, Max Bruch, Carl Nielsen, Felix Mendelssohn și Robert Schumann.

Prima lucrare din concert va fi "Concertul nr. 1 pentru clarinet și orchestră în fa minor, op. 73" de Carl Maria von Weber. Lucrarea a fost scrisă pentru clarinetistul Heinrich Bärmann în anul 1811. Compoziția a fost apreciată încă de la început, fiind considerată drept una dintre cele mai importante lucrări din repertoriul de clarinet. În ceea ce privește datele partiturii, aceasta conține trei părți: repede - lent - repede și a fost scrisă pentru clarinet în Si bemol. Premiera concertului a avut loc la München, la 13 iunie 1811, în sală fiind prezent regele Maximilian I Joseph al Bavariei.

Viola este un instrument care adesea este plasat în umbra viorii. Cu toate acestea, există câteva lucrări semnificative care pun în lumină sonoritatea caldă și mângâietoare a violei. Una dintre acestea este "Concertul pentru violă si orchestră în Re major IFH 69" de Franz Anton Hoffmeister", iar în concertul orădean se vor interpreta partea a II-a și a III-a. Lucrarea este una dintre cele mai reușite compoziții din creația lui Hoffmeister, însă nu se cunosc multe informații despre scrierea acesteia. Data precisă a compunerii concertului nu se cunoaște cu exactitate, dar se presupune faptul că a fost scris înainte de 1799. Însă, se poate afirma faptul că este unul dintre cele mai rafinate concerte de violă din clasicismul vienez, foarte apropiat de stilurile lui Mozart și Haydn. Compoziția lui Hoffmeister și "Concertul pentru violă în Re Major" de Carl Stamitz, reprezintă cele mai frecvent interpretate lucrări de violă. Rata de interpretare a crescut de la începutul secolului XX, deoarece numărul de interpreți virtuozi de violă a crescut, instrumentul prezentând un interes tot mai crescut în rândul muzicienilor.

Sora atât de apropiată a violei, dar mai "suplă" și cu sunete mai înalte, este desigur, vioara. În cele ce urmează, va fi redată partea a III-a din "Concertul pentru vioară și orchestră în sol minor, op. 26" de Max Bruch. Este una dintre cele mai cunoscute concerte de vioară și alături de "Fantezia scoțiană" constituie cele mai importante compoziții din creația lui Bruch. Prima variantă a lucrării datează din 1866, iar la premiera din același an, Bruch s-a aflat la pupitru și Otto von Königslow la vioară solistică. La revizuirile ulterioare a contribuit și celebrul violonist Joseph Joachim, iar varianta actuală este cea finalizată în 1867. Premiera acesteia l-a avut pe Joachim ca protagonist și a avut loc la Bremen, în 7 ianuarie 1868.

Revenind la clarinet, în momentele ce urmează se va aduce în scenă "Concertul pentru clarinet și orchestră, op. 57", partea I, de Carl Nielsen. Dacă lucrările precedente au fost fie clasice, fie romantice, compoziția de față este scrisă cu mai puțin de un secol în urmă. Compozitorul danez Carl Nielsen a finalizat compoziția în anul 1928, aceasta fiind scrisă pentru clarinetistul Aage Oxenvad. Lucrarea a apărut într-o perioadă foarte dificilă din viața compozitorului. Avea deja 63 de ani și își câștigase admirația în Scandinavia, însă era dezamăgit de faptul că muzica sa nu a fost apreciată pe o scară mai largă și totodată complexat de faptul că zilele îi sunt deja numărate. Probabil aceste apăsări interioare se oglindesc și în lucrare, prin lupta celor două tonalități: Fa major și Mi major. Atunci când ostilitățile războiului intrinsec par să se liniștească, loviturile de tobă invocă un nou conflict. O altă explicație a luptelor din lucrare poate fi explicată și prin faptul că solistul clarinetist pentru care urma să fie compus concertul, suferea de tulburare bipolară. Așadar, stările invocate în concert se află într-o permanentă oscilație.

Momentul următor acordă rolul principal claviaturii. Primul concert de pian din creația lui Mendelssohn este scris în 1830-1831 și poartă numele de "Concert pentru pian și orchestră nr. 1, op. 25 în sol minor", din care se vor interpreta părțile a II-a și a III-a. A fost compus pe parcursul călătoriei lui Mendelssohn în Italia, în perioada în care se afla la Roma. La fel ca și concertul beethovenian, și acesta este dedicat unei pianiste, Delphine von Schauroth, pe care compozitorul a cunoscut-o la München. Aici a avut loc și premiera concertului, avându-l în calitate de solist chiar pe Felix Mendelssohn. În cadrul premierei din 17 octombrie 1831 au mai fost interpretate "Simfonia nr.1" și Uvertura din "Visul unei nopți de vară", lucrări cunoscute ale aceluiași compozitor. În luna premierei, Mendelssohn a avut parte de o ședere foarte plăcută în orașul bavarez, îmbinând bucuriile simple ale vieții cu munca în slujba muzicii, cântând muzică de cameră și predând contrapunct.

Evenimentul orădean se va încheia cu partea I din "Concertul pentru pian și orchestră în la minor, op. 54" este singurul concert de pian pe care l-a scris Schumann vreodată. Compozitorul a mai încercat să compună lucrări pentru pian și orchestră, însă niciuna nu a fost finalizată. Concertul amintit anterior a fost mai întâi o "Fantezie pentru pian și orchestră în la minor". Nereușind să câștige încrederea niciunei edituri, soția compozitorului, Clara, i-a sugerat acestuia să extindă piesa la dimensiunea unui concert. Astfel, Schumann a adăugat un Intermezzo și un Allegro vivace ca partea a doua și a treia și concertul a fost interpretat cu succes în anul 1945, rămânând ulterior unul dintre cele mai valoroase concerte ale Romantismului.

Ion Lianu Popa este elev la Liceul de Arte din Oradea. Studiază clarinet, canto muzică ușoară și pian, abordând cu succes mai multe genuri muzicale, unde obține calificative maxime în concursuri. Este de patru ori olimpic național la clarinet si totodată bursier al Uniunii Naționale de Interpretare a Muzicienilor din România. Ion Lianu Popa a câștigat numeroase Premii I și trofee, printre care Premiul I la Concursul Internațional de Interpretare muzică clasică de la Paris. De asemenea, colaborează cu orchestrele filarmonicilor din Oradea și Pitești și se perfecționează la masterclass-uri internaționale. Toate aceste rezultate se datorează colaborării excepționale pe care Ion Lianu-Popa o are cu domnul profesor Puiu Călinescu, muzician de excepție. Tânărul artist este menţionat în Dicţionarul "Bihoreni de ieri şi de azi" sub redactarea profesorului Constantin Butişcă, fiind "unul dintre cei mai talentaţi tineri ai generaţiei sale". Pentru cariera artistică de excepție de până acum, presa internațională de limbă franceză "pressekidsdumonde.fr", dedicată copiilor supradotați ai lumii, îl menționează într-un articol pe Ion Lianu Popa ca fiind "un incredibil copil artist multitalentat, imposibil de neremarcat."

Ilinca Forna s-a născut la Cluj-Napoca și a început studiul viorii la Liceul de Muzică "Sigismund Toduță" din orașul natal. Din anul 2019 a fost admisă la Academia de Muzică "Gheorghe Dima", însă în anul următor a început să își concentreze atenția asupra violei. Prin urmare, din anul 2021 studiază viola la clasa profesorului Traian Boală. În paralel a colaborat cu Orchestra Națională Radio și cu Orchestrele de Tineret din România și Spania. De asemenea a înființat un ansamblu orchestral de proporții mici, "Jeunsemble" care are ca scop aducerea muzicii clasice în locuri mai puțin frecventate de muzicieni. În plus, Ilinca participă la festivaluri de spectacole interdisciplinare, unde combină muzica și dansul, preponderent în Slovenia. Activitatea sa artistică se desfășoară și în cadrul cvartetului de coarde "Resono4" cu care susține concerte și participă cu succes la diferite concursuri naționale. Ilinca a beneficiat aproape anual de bursa Sonoro Interferențe, prin care a avut ocazia să se perfecționeze cu instrumentiști de marcă. Tânăra artistă își dorește să promoveze viola, pentru a-i fi descoperite capacitățile multiple pe care le deține și a desființa ideile preconcepute care s-au s-a împământenit la noi în țară, cu privire la acest instrument.

Filip Cușmir a început să studieze pianul la vârsta de 5 ani, însă instrumentul său de suflet l-a desoperit cu un an mai târziu, acesta fiind vioara. În anul 2012 a fost admis la Colegiul de Muzică "Sigismund Toduță" din Cluj-Napoca, unde este și astăzi elev, la clasa prof. dr. Diana Blaga. Anul acesta a fost acceptat pentru a urma Cursul Universitar Pregătitor la vioară din cadrul Universității de Muzică și Artele Spectacolului de la Viena, la clasa Mag. art. Anna Gutowska. Filip Cușmir a avut ocazia să se afle de două ori în postura de solist pe scena Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj-Napoca, iar în calitate de artist instrumentist a concertat alături de Orchestra Română de Tineret, fiind acceptat și în programul "Concertgebouw Young 2023". Violonistul participă frecvent la masterclass-uri susținute de violoniști remarcabili, precum Remus Azoiței, Gabriel Croitoru, Vlad Stănculeasa, Kirill Maximov și alții. Filip Cușmir a fost laureat al unor concursuri naționale de vioară dar și al Competiției Internaționale "Young Musicians" de la Città di Massa, Italia, unde a obținut Premiul al II-lea în anul 2021.

Ioana Tomescu studiază clarinetul de la vârsta de 10 ani, iar în prezent este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național de Muzică "George Enescu" din București, unde studiază cu Ovidiu Caplescu. Din toamna anului 2023 va frecventa cursurile Academiei "Sibelius" din Helsinki, fiind admisă în urma unui concurs desfășurat în perioada ianuarie-martie 2023. Tânăra clarinetistă a obținut deja peste 35 de premii la concursuri de renume din țară și din străinătate, care au avut loc la București, Brașov, Stockholm, Viena, Paris, Sofia și lista poate continua. Din anul 2022 a fost admisă în cadrul Orchestrei Române de Tineret, iar în postura solistică a concertat pe scena Ateneului Român și a Filaromonicilor din Pitești și Râmnicu-Vâlcea. În plus, a susținut recitaluri pe scene din România, dar și din Cracovia sau Berlin. Ioana Tomescu este într-o continuă formare artistică, participând la cursuri de vară și masterclass-uri susținute de muzicieni renumiți, precum: Yehuda Gilad, Spyros Mourykis, Alessandro Carbonare, Emil Vișenescu și alții. Repertoriul clarinetistei este unul bogat cuprinzând deopotrivă lucrări clasice, romantice sau de secol XX.

Maria Eliza Pîrvulescu este o tânără pianistă, născută în anul 2009, care este în prezent elevă în clasa a VII-a la Liceul de Artă "Ion Vidu" din Timișoara, la clasa prof. dr. Elena Popa. Maria s-a bucurat de îndrumarea unor profesori remarcabili de la Universitățile de Muzică din Londra, Salzburg, București și Timișoara, încă din primii ani de studiu. Pianista a adunat deja în palmaresul ei numeroase premii la concursurile naționale și internaționale la care a participat, dintre care pot fi menționate câteva dintre ele: Premiul I la Concursul Național "Piano Art" , Lugoj, 2023, Premiul I la Concursul Internațional de interpretare și compoziție "Sabin Pautza", Reșița, 2022, Premiul al II-lea la Concursul Internațional "Northern Lights", Suedia, 2021, Premiul al II-lea, la Concursul internațional "Nouvelles Etoiles", Paris, 2022. Începând cu anul 2022, Maria a devenit membră a mai multor formații camerale, precum și a orchestrei Liceului de Artă din Timișoara. Recent a concertat în calitate de solistă pe scena Filarmonicii "Banatul" din Timișoara, alături de orchestra Liceului de Artă "Ion Vidu".

Pianistul Paul Florescu s-a născut în anul 2005, iar în prezent este elev în clasa a XI-a la Colegiul Național de Arte "Regina Maria" din Constanța, unde studiază cu Asist. Univ. Drd. Sabina Iuliana Oprea. Formarea sa artistică a început la vârsta de 9 ani, atunci când a început să studieze pianul. În doar câțiva ani a obținut peste 45 de premii la competițiile naționale și internaționale la care a participat. Printre acestea se află Premiul I la competiția internațională "Vienesse Spring" de la Viena, în anul 2021 și Premiul I la concursurile internaționale de pian de la Barletta și San Dona di Piave din Italia, în 2022 și 2023. În ceea ce privește activitatea sa concertistică, în vara anului 2022 a debutat pe celebra "Carnegie Hall" din New York, susținând de asemenea concerte și recitaluri la București, Constanța, Granados (Spania) și München (Germania). În paralel își perfecționează abilitățile muzicale alături de muzicieni de renume, precum Florian Mitrea, Daniel Goiți, Anna Lipiak și alții, la masterclass-urile și workshop-urile susținute de aceștia. Tânărul muzician a beneficiat de diferite burse de studiu pe parcursul formării sale, una dintre acestea fiind susținută de Fundația Regală Margareta a României, în anul 2020. Dirijorul Adrian Morar este cunoscut publicului meloman pentru profesionalismul pe care îl impune în spectacolele pe care le conduce. Morar a studiat dirijat și canto la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, specializându-se apoi în fenomenologia muzicală în cadrul unui master susținut de Gheorghe Victor Dumănescu și Aurel Stroe. Specializat inițial în dirijatul coral, Adrian Morar a început să dirijeze și orchestra Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, începând cu anul 1995, colaborând în paralel și cu alte orchestre din țară. Din anul 2001 dirijorul a fost angajat și la Opera Națională din București. În prezent, Adrian Morar este dirijor permanent la Opera Națională Română din Cluj, susținând concerte alături de operele și filarmonicile din Cluj, Iași, Timișoara, Constanța, Sibiu, Craiova, Satu-Mare și Brașov.