Arhivă : Agenda de concert
Înapoi
Ravel și Prokofiev sau despre dramele Primului și celui de-al II-lea Război Mondial transpuse în muzică. Concert simfonic dirijat de Andrei Feher
Vineri, 16 iunie 2023, vă invităm la un concert simfonic dirijat de Andrei Feher, solist Teo Gheorghiu (pian), având în program lucrări de Piotr Ilici Ceaikovski - Uvertura-fantezie Hamlet, op. 67, Maurice Ravel - Concertul pentru mâna stângă și Serghei Prokofiev - Simfonia nr. 5 în Si bemol major, op. 100.
Concertul va avea loc vineri, 16 iunie 2023, de la ora 19, la Colegiul Academic.
Despre lucrări
Hamlet, piesa aparținând lui William Shakespeare reprezintă sursa de inspirație a lucrării lui Piotr Ilici Ceaikovski - Uvertura-fantezie Hamlet, op. 67. Esența lucrării stă în atmosfera melancolică care descrie castelul lui Hamlet din Helsingør. Însă, există și o temă muzicală dedicată iubirii, precum și o melodie tânguitoare la oboi, care poate fi considerată ca reprezentând-o pe Ofelia. Ceea ce face ca uvertura-fantezie să fie unică față de alte creații de gen ale lui Ceaikovski este lipsa unei dezvoltări structurale. Uvertura-fantezie Hamlet a fost dedicată lui Edvard Grieg, pe care Ceaikovski l-a întâlnit la Leipzig la începutul anului 1888, și pe care îl descria ca fiind "un om extraordinar de fermecător".
Concertul pentru mâna stângă de Maurice Ravel este, poate, cel mai cunoscut și mai apreciat concert de acest tip din muzica tuturor timpurilor. Lucrarea a fost compusă de Ravel la solicitarea pianistului Paul Wittgenstein, care își pierduse brațul drept pe front, în timpul Primului Război Mondial, adaptându-se astfel unor noi provocări fizice, dezvoltându-și o tehnică pianistică proprie, bazată strict pe mișcările mâinii stângi și revoluționând o zonă total neexplorată. Concertul are o singură parte, conținând trei secțiuni distincte și diverse. Faptul că pianistul putea interpreta lucrarea doar la o singură mână, stângă, l-a provocat pe Ravel, astfel că el a conceput o formă liberă, îndepărtată de structurile tradiționale.
Reflectând dramele celui de al II-lea Război Mondial, Simfonia nr. 5 în Si bemol major, op. 100 de Serghei Prokofiev este poate una dintre cele mai cunoscute lucrări simfonice ale compozitorului rus. Întreaga simfonie, deși este cu totul specifică secolul XX, este încă bazată pe o tonalitate tradițională. Prima parte este una lentă, intens lirică, cu melodii cantabile. Cea de-a doua - Scherzo - este caracterizată de ritmuri și de un impuls plin de energie. Cea de-a treia mișcare este, de asemenea, lirică, cu melodii ample și înălțătoare. Finalul, asemenea celei de a II-a părți, dă dovadă de un ritm susținut, aproape ca un marș, care conduce la unul dintre cele mai electrizante finaluri întâlnite vreodată într-o simfonie.
Andrei Feher și-a câștigat deja o reputație datorită maturității sale muzicale. La vârsta de 26 de ani, Feher a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Kitchener-Waterloo, poziție care a intrat în vigoare din august 2018.
După ce a dobândit o experiență timpurie ca asistent al lui Fabien Gabel la Orchestre Symphonique de Quebec, la vârsta de 22 de ani Feher s-a alăturat Orchestrei din Paris ca dirijor asistent al directorului muzical al acesteia, Paavo Järvi. În perioada respectivă, a colaborat cu dirijori precum Zubin Mehta, Valery Gergiev, Christoph von Dohnányi, Thomas Hengelbrock și Jaap van Zweden. De asemenea, a dirijat în mod regulat orchestra în cadrul popularelor concerte pentru publicul tânăr de la Filarmonica din Paris.
Pe lângă angajamentele sale cu Orchestra Simfonică Kitchener-Waterloo, printre cele mai importante evenimente recente și viitoare se numără concerte cu Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Simfonică din Montréal, Orchestra de Cameră Lausanne, Orchestra Simfonică din Quebec, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo, Orchestra Națională Ile de France, Orchestra Metropolitană Montreal și Orchestra Națională Radio din România, ș.a.
Un susținător puternic al muzicii contemporane, Feher a prezentat recent lucrări de Eric Champagne, Pierre Mercure, George Dimitrov, Ciprian Pop și Abigail Richardson, precum și premiera mondială a operei pentru copii Les Zoocrates de Thierry Besancon cu Opera din Lausanne. În noiembrie 2015, Feher a dirijat premiera mondială Soleil Noir de Pierre Jodlowski cu Orchestra de Pau-Béarn, ceea ce a dus la o invitație imediată de a dirija lucrarea la Toulouse în noiembrie 2016.
Născut în România într-o familie de muzicieni, Feher și-a început educația muzicală ca violonist în orașul natal Satu-Mare, înainte de a-și continua studiile la Conservatorul din Montreal, când părinții săi s-au mutat în Canada.
Teo Gheorghiu este, înainte de toate, un "povestitor poetic" (Neue Zürcher Zeitung), iar stilul său captivant a fascinat publicul în săli precum Wigmore Hall și Barbican. A cântat cu mare succes alături de orchestre precum Orchestra Simfonică Națională Daneză, Filarmonica Regală din Liverpool, ș.a. A colaborat cu dirijori precum Sir Neville Marriner, Vladimir Fedoseyev, Matthias Pintscher și Alexander Shelley. Criticii i-au lăudat "claritatea orbitoare" (Tribune de Geneve) și "imaginația sunetului" (Alain Cochard, Concert Classic), care se pretează la "interpretări palpitante" (General-Anzeiger Bonn). El colaborează frecvent cu mentorul său, Maria Joao Pires, și a cântat la Centrul pentru Arte Belgais al acesteia. Printre spectacolele viitoare ale sezonului 2023/24 se numără concertul cu Pires la Castelul Chantilly, un concert cu Filarmonica de Stat "Transilvania" Cluj-Napoca, un recital la Festivalul Zermatt și o înregistrare la Mozarteumorchester Salzburg.
Născut în apropiere de Zürich, pianistul elvețiano-canadian Teo Gheorghiu a devenit cunoscut pe scena muzicală când a câștigat premiul întâi la Concursul Internațional de Pian din San Marino în 2004 și a continuat cu premiul cel mare la Concursul Internațional Franz Liszt din Weimar. A cucerit inimi în emoționantul film Vitus (2006), alături de Bruno Ganz. La vârsta de 18 ani a fost cel mai tânăr laureat al Beethoven Fest din Bonn, iar în 2017 a primit premiul pentru cel mai bun artist canadian la Concours Musicale International din Montreal.
A locuit mulți ani la Londra, unde a studiat cu Hamish Milne. De asemenea, a colaborat cu orchestre importante, precum Orchestra Simfonică St. Gallen, Orchestra Simfonică Basel, Orchestra de Cameră Londra, Orchestra Simfonică Ceaikovski, Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Simfonică Bilbao, Orchestra Simfonică din Pittsburgh, Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra Filarmonică Minas Gerais din Brazilia și Orchestra Națională Radio din România. A susținut recitaluri în America Latină în țări precum Chile sau Columbia și a participat la festivaluri precum Dvoűák Prague International Music Festival, Dresdner Musikfestspiele, Ravinia Festival și Festival Strings Lucerna.
Stabilit în prezent în Elveția, Teo Gheorghiu colaborează în mod regulat cu Orchestra de Cameră din Zürich. Este artist Steinway și a înregistrat cu casele de discuri Deutsche Grammophon, Sony Classics și Claves. Repertoriul său cuprinde întreaga gamă de compozitori europeni, de la Bach și Enescu, la Bartók și Gurdjieff. Recent, s-a concentrat asupra unor compozitori precum Albéniz, Granados, Ravel și Debussy. Recunoașterea fondului său multicultural l-a condus la explorarea rădăcinilor sale românești, lansând în anul 2022 discul intitulat Roots (Rădăcini).