Joi, 12 mai 2022, ora 19 / 2022. május 12, csütörtök, 19 óra

Sala de concerte "Enescu - Bartókˮ / Enescu - Bartók hangversenyterem

CONCERT SIMFONIC / SZIMFONIKUS HANGVERSENY

Mozart & Bizet

Dirijor / Vezényel: Romeo Rîmbu

În program / Műsoron:

Wolfgang Amadeus Mozart - Uvertura Răpirea din serai / Szöktetés a szerájból, Nyitány

Ferid Alnar - Concert pentru kanun și orchestră / Koncert kánunra és zenekarra

Wolfgang Amadeus Mozart - Marș turc / Török induló

Georges Bizet - Simfonia în Do major / C-dúr Szimfónia

Solist / Közreműködik: Ruhi Ayangil - kanun

Joi, 12 mai, Filarmonica de Stat Oradea prezintă publicului meloman, concertul intitulat Mozart & Bizet. Acesta va avea loc la Sala Enescu-Bartok și este programat la ora 19.00. Așa cum reiese din titlu, lucrările prezentate aparțin celor doi compozitori, printre care se strecoară piesa Concert pentru kanun și orchestră de Ferid Alnar. Într-o atmosferă de influență orientală, concertul se deschide cu uvertura operei Răpirea din Serai de Wolfgang Amadeus Mozart, iar din creația aceluiași compozitor va fi prezentat Marșul turcesc. Încheierea aparține francezului Bizet, din creația căruia se va putea audia Simfonia în Do Major. Solistul serii va fi invitatul Ruhi Ayangil la kanun, iar orchestra va fi condusă de Romeo Rîmbu.

Răpirea din Serai este un singspiel în trei acte compus de Mozart, care se bazează pe un libret german de Gottlieb Stephanie. La baza acestuia se află piesa cunoscută sub numele de Belmont und Constanze, dar care poartă și titlul atribuit operei mozartiene. Acțiunea îl are în prim-plan pe Belmonte, care ajutat de servitorul său, Pedrillo, încearcă să își salveze iubita, pe Constanze, din Serai-ul lui Pașa Selim. La premiera operei din anul 1782, împăratul Joseph al II-lea i-a reclamar compozitorului faptul că "opera are prea multe note". Mozart însă i-a răspuns imediat spunându-i că "are atâtea note, câte trebuie să fie".

Concertul pentru kanun și orchestră de Ferid Alnar este o lucrare ce poate fi rar audiată. Aceasta este un exemplu perfect de piesă compusă pentru un instrument național-local, prezentată pe scenă pentru lumea largă, în formă de concert și acompaniată de orchestră de coarde. Concertul a fost interpretat doar de către compozitor, atâta timp cât acesta s-a aflat în viață. După trecerea sa în neființă din anul 1978, piesa a fost preluată de Ruhi Ayangil și adusă pe scene internaționale, alături de diferite orchestre. De asemenea, interpretul a înregistrat lucrarea pe o casetă în anul 1988 pentru a menține interesul pentru compozitor și pentru piesa în sine.

Atmosfera orientală se accentuează din ce în ce mai mult pe parcursul concertului, aceasta fiind întărită și de Marșul turcesc, aparținând lui Wolfgang Amadeus Mozart. Acest marș este de fapt partea a III-a a Sonatei pentru pian nr. 11 în La Major, K. 331. Sonata a fost publicată în anul 1784, alături de alte două lucrări de acest gen și este compusă din trei părți. Ultima parte este denumită Alla turca, fiind recunoscută și drept Rondo-ul turcesc sau Marșul turcesc. Sonata integrală nu poartă influența orientală, ci doar partea a treia, care a devenit una dintre cele mai populare piese mozartiene. Titlul acestui fragment face trimitere către sunetul produs de trupele turcești de ieniceri, muzica de acest gen fiind foarte răspândită în perioada mozartiană.

Numele lui Georges Bizet este strâns legat de capodopera sa Carmen. Din această cauză, puțini melomani cunosc unica sa simfonie, scrisă de compozitor în perioada adolescenței. Aceasta a fost finalizată în anul 1855, însă a rămas în umbră până în 1933, atunci când a fost descoperit manuscrisul partiturii în librăria Conservatorului din Paris. Delicatețea și stilul componistic scot la lumină un compozitor în vârstă de 17 ani cu aptitudini de geniu, ceea ce îl așează în rând cu Mozart și Mendelssohn, care au fost cunoscuți ca și copii și adolescenți geniali. Simfonia lui Bizet se caracterizează prin spontaneitate, prospețime, melodicitate și eleganță, îmbinate printr-o tehnică de invidiat.

Ruhi Ayangil este un compozitor turc, dirijor de cor și orchestră, muzicolog și profesor. Acesta a contribuit la înființarea Facultății de Artă și Design în cadrul Yildiz Teknik Universitesi și a lucrat în cadrul universității între anii 1997-2011, având diferite funcții precum director de departament sau chiar decan. În calitate de interpret, Ayangil a susținut numeroase concerte naționale și internaționale și a obținut diferite premii, atât pentru interpretările sale artistice, cât și pentru studiile de cercetare din domeniul muzical.

Dirijorul Romeo Rîmbu este profesor universitar în cadrul Facultății de Arte a Universității din Oradea și dirijor permanent al Filarmonicii de Stat din Oradea. Activitatea sa artistică este completată de concertele în care evoluează în calitate de oboist. În ipostază solistică, se remarcă interpretarea Concertului pentru oboi şi orchestră de W. A. Mozart în celebra sală Musikverein din Viena