ACUM:
13.05
Polifonii
Baroc, clasic, romantic, coral, creație și interpretare românească - înlănțuite inedit într-o nouă emisiune.
Urmează: 15.20 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 15.24 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Agenda de concert Înapoi

Lansarea discului Twenty Shades of Music

Publicat: vineri, 14 Aprilie 2017 , ora 9.24

Twenty Shades of Music - o propunere unică pentru piața muzicală din România. Combinația sonoră perfectă de flaut și chitară aduce în prim plan exotismul, nuanțele subtile, emoțiile primare conținute în muzica Americii Latine și a Balcanilor, de la istoria tangoului de Astor Piazzolla la Dansurile românești de Bela Bartok, de la muzica populară braziliană la cea macedoneană. Twenty Shades of Music reprezintă o adevărată jubilație a muzicii, fiecare dintre cele 20 de dansuri fiind o explozie de melodie și ritm, de senzualitate și exuberanță.


Protagoniștii acestui CD de excepție sunt Ion Bogdan Ștefănescu și Costin Soare, unii dintre cei mai apreciați și activi muzicieni români actuali.

Lansarea va avea loc joi, 20 aprilie, ora 18.00, la Librăria Cărturești - str. Lipscani, nr. 55. Prezintă compozitorul Dan Dediu și scriitorul Ioan Groșan.

* * * * *

Exotism, nuanțe subtile, emoții primare - așa poate fi caracterizată muzica de pe CD-ul Twenty Shades of Music. Pendulând între America Latină și Balcani, programul oferă tot ceea ce aceste regiuni culturale atât de îndepărtate geografic au în comun: gustul pentru amprenta locală a spiritului popular, vechi și nou, cosmopolit și pur, melancolic și vital, încărcat de arhetipuri și cu suflu universal. Dar și acel amestec unic între bucurie și tristețe, adunate generații la rând de istoriile lor zbuciumate și oglindite în expresia intensă a tragicului și a depășirii lui prin melodie și dans.

În muzica braziliană, chitara ocupă un loc proeminent, datorită tradiției populare și răspândirii instrumentului, nelipsit din orchestrele de choro și samba. Compozitorul-chitarist Celso Machado (n.1953) reprezintă curentul muzical actual din țara sa, intitulat generic MPB (musica popular brasileira), în care se regăsesc atât genurile și motivele populare tradiționale, cât și sonoritățile armonice și ritmice complexe, moștenite din stilul bossa nova. Majoritatea pieselor selectate pe CD, deși sunt de fapt dansuri, poartă nume neobișnuite, de dulciuri locale: Paçoca este un aliment de bază, compus din făină de yuca și zahăr,Quebra queixo e o bomboană cu nucă de cocos, iar Pé de moleque, o prăjitură cu alune.


Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, tot mai mulți compozitori, în special din centrul și estul Europei, au început să folosească în creațiile lor melosul popular originar, adaptându-l limbajului muzical cult. Cele Șase dansuri populare românești de Béla Bartók (1881-1945) surprind tradiții muzicale transilvănene în melodii originale, notate cu spirit etnomuzicologic de marele compozitor maghiar. Avându-și el însuși obârșia în Banat, Bartók este unul dintre cei mai mari culegători de folclor românesc, cu peste cinci mii de melodii arhivate. În legătură cu armonizarea modernă a pieselor populare autentice, autorul considera că procedeul "nu înseamnă altceva decât o ramă ce încadrează elementul esențial, melodia țărănească, ce își găsește locul asemeni unui diamant în mediul său". Satisfăcut de rezultat, Bartók a realizat și versiuni pentru pian solo și pentru orchestră, succesul micii suite determinând mai apoi multe alte instrumentații.


Alfonsina y el Mar este unul dintre cele mai cunoscute și iubite cântece sud-americane. Compus de Ariel Ramirez (1921-2010), o legendă a muzicii argentiniene, pe versuri de Felix Luna, cântecul povestește sfârșitul tragic al poetei postmoderne Alfonsina Storni care, bolnavă și însingurată, s-a sinucis înecându-se în mare, pe 25 octombrie 1938. Există, printre altele, nenumărate versiuni vocale cu interpreți celebri, ca José Carreras, Placido Domingo, Mercedes Sosa, Lara Fabian, dar și aranjamente pentru unul sau mai multe instrumente.

Cel mai important titlu de pe CD, L'histoire du Tango de Astor Piazzolla (1921-1992),ilustrează patru scene de pe traseul triumfal al dansului emblematic argentinian din bordelurile și cafenelele începutului de secol XX, până la dimensiunea sofisticată a tangoului de concert actual. Fondator și exponent de geniu al stilului tango nuevo, Piazzolla a studiat compoziția la Paris cu legendara Nadia Boulanger, care l-a impulsionat în descoperirea propriei voci prin întoarcerea la rădăcinile sale culturale. Educația muzicală superioară l-a ajutat să-și configureze un stil în care se regăsesc influențe dintre cele mai diverse - polifonia lui Bach, impresionismul lui Debussy, modernitatea neomodalismului - toate subordonate expresiei și ritmului pasional al tangoului. Alcătuind un cvintet din vioară, chitară, pian, contrabas și așezând în centru bandoneonul, instrument-simbol al muzicii argentiniene, pe care îl mânuiește el însuși, Piazzolla a transformat tangoul într-o muzică autentică de concert, în care dansul nu mai ocupă locul principal.

Compozitorul și chitaristul argentiniano-american Jorge Morel (n.1931) abordează în lucrările sale un stil eclectic care include atât armonii de jazz, cât și formule ritmice și melodice specifice culturii latino-americane. În Danza brasileira, una dintre piesele sale cele mai cunoscute, Morel alege o sonoritate mai simplă, dar antrenantă, bazată în special pe ritmul de samba-bossa nova.


Miroslav Tadic (n.1958) concentrează în cele Patru piese macedonene întreaga paletă expresivă a muzicii populare din Balcanii de vest. Ecouri albaneze, turcești, țigănești, metrul asimetric, dansul alert și recitativul liber, doinit, se întâlnesc în aranjamente inspirate ale unor melodii ce aparțin identității culturale și istorice macedonene. Zajdi, Zajdi este un cântec pastoral care evocă trecerea timpului: ciobanul îi spune muntelui că, în timp ce acesta va întineri la primăvară, cu frunze noi, tinerețea sa nu se va mai întoarce. Cu o melodie bogat ornamentată și un joc ambiguu între major și minor, Zajdi, Zajdi cunoaște o largă răspândire pe întreg teritoriul fostei Iugoslavii. După energicul dans în 5/8 Pajdushka, urmează Jovka Kumanovka, autentic imn neoficial al Macedoniei, ce spune povestea unei fete din Kumanovo, care este pețită de Latif, un tânăr turc. Jovka însă refuză, răspunzând: "nu mă voi turci, căci iubesc pe altul, pe Kostadin". Mica suită se încheie cu o adaptare de virtuozitate pentru flaut și chitară a unui dans practicat mai ales în Macedonia și Bulgaria -Gajdarsko oro.


Ion Bogdan Ștefănescu și Costin Soare au cântat pentru prima dată împreună în 2006, cu ocazia recitalului de comemorare a 10 ani de la moartea compozitorului japonez Toru Takemitsu. De-a lungul timpului, cei doi muzicieni au susținut peste 70 de recitaluri împreună, atât în țară, cât și peste hotare, cu un repertoriu ce pornește de la muzica barocă și ajunge la muzica contemporană. Muzica interpretată de cei doi a putut fi audiată în sălile de concerte ale Ateneului Român, Filarmonicilor din Timișoara și Ploiești, Academiei Regale de Muzică din Stockholm, Centrului de Cultură "Rosetti Tescanu - George Enescu" de la Tescani, Palatului Suțu, în Festivalul "Săptămâna Internațională a Muzicii Noi" sau în nenumărate Festivaluri de muzică și poezie organizate de Muzeul Național al Literaturii Române etc.


Ion Bogdan Ștefănescu este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români actuali. A debutat, ca solist, la vârsta de 14 ani, pe scena Ateneului Român. Trei ani mai târziu obține Premiul I la concursul "Concertino" - Praga. De mai bine de 20 ani este prim flautist al Filarmonicii "George Enescu". De asemenea, este solist al Filarmonicii "Banatul" - Timișoara și Prof.univ.dr. la Universitatea Națională de Muzică din București. Susține o bogată activitate concertistică, atât în postură solistică cât și ca membru în diverse formații camerale precum Trio Contraste, Profil, cvintetul "George Enescu" , duo flaut - harpă alături de Ion Ivan Roncea sau duo flaut-pian alături de pianistul Horia Mihail în cadrul turneelor "Flautul de aur" și "Flautul fermecat", organizate de Radio România.


Costin Soare, unul dintre cei mai activi muzicieni-chitariști de la noi, apare în proiecte solistice precum turneele naționale "Nocturne și dansuri" și "Muzica în Palatele României", fiind implicat și în diverse formații camerale, cea mai cunoscută fiind cea în care apare alături de mezzosoprana Claudia Codreanu. Este primul chitarist român care lansează un CD (2014) cu înregistrări inedite la noi (Bach, Britten, Takemitsu), fiind interesat de interpretarea și promovarea muzicii contemporane pentru chitară; este director artistic al "Serilor de chitară", festival internațional în cadrul căruia concertează instrumentiști de top din întreaga lume.