ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Chris Potter și Foehn Trio - Jazzy Hour, 19 octombrie 2017

Publicat: miercuri, 11 Octombrie 2017 , ora 9.43
Deși poartă același nume și funcționează pe același principiu, saxofoanele necesită o abordare tehnică și stilistică diferită la fiecare din tipurile apărute, mai ales la cele trei cele mai folosite: tenor, alto și soprano, numite după ambitus. Chris Potter este unul dintre instrumentiștii care strălucește în mod uniform, indiferent de saxofon, încă de pe vremea colaborărilor cu Steely Dan și Dave Holland, dar mai ales pe compozițiile proprii pe care le găsim pe albumele solo. De la ansamblul numeros pe care l-a folosit pe "Imaginary Cities", Potter revine la cvartetul completat de David Virelles la pian, Joe Martin la contrabas și Marcus Gilmore la baterie. Conținutul muzical oferă grupului multe spații și posibilitatea unei exprimări lirice, într-un rubato aproape permanent, legat de improvizațiile în stil și de temele generoase melodic. Apare și clarinetul bas care diversifică spectrul vocilor și al creativității, stabilind cele două puncte de atracție ale albumului "The Dreamer is the Dream": instrumentele cu ancii și compoziția. Totul vorbește despre un aprofundat sens al moralității, portretizat cu lirism și emoție, într-un cadru strict instrumental. Chris Potter ar fi un exemplu de lider care poate scoate tot ce e mai bun din grupul său.

Filmele noastre zilnice au nevoie de o coloană sonoră cât mai expresivă, care să descrie cât mai clar, cu mijloace cât mai actuale, ceea ce vedem și simțim. Mai mult, coloana devine la un moment dat prim plan, iar muzica noastră trebuie auzită cât mai reflexiv, în detaliu, pentru a nu da impresia că e din alt film. Astfel îi ascultăm pe noii romantici, noii maeștri ai improvizației creative și ai structurilor complexe, creatori de medii în care noi să ne regăsim. Un fenomen inițiat de scandinavi și continuat de francezi și de restul Europei mai apusene. Foehn este un nume cunoscut nouă, provenit din legenda adierii calde care duce firul de nisip din Sahara până în vârful Alpilor. Franța are un trio de jazz care, în aceeași manieră subtilă, liniștită, ne poartă pe drumurile unei călătorii planante și cuprinzătoare. Compozițiile ies în lumină prin armonii delicate, poliritmii și alte complexități, iar culorile sunt amplificate de o adresabilitate la nivelul muzicii pop, cu conținutul specific de arpegii și schimbări de flux pe care-l tot întâlnim de la Esbjorn Svensson încoace. E adevărat că acest peisaj care oscilează între energic și intim, între acustic și amplificat a devenit deja standard, se stabilește ca o nouă platformă de jazz europenizat, dar asta nu poate fi decât în favoarea noastră, a celor care cunoaștem teritoriul și știm că încă mai e ceva de găsit, prin intermediul celor curajoși și cu personalitate. Odată lansată, tendința poate fi menținută și îmbogățită doar de cei speciali. Foehn Trio au toate aceste piese la îndemână și le împart cu noi, pentru a fi clar ceea ce îi aduce împreună pe scenă.


Berti Barbera