ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Repere Jazzy Hour - 30 martie 2017

Publicat: luni, 27 Martie 2017 , ora 16.01

Orice poveste legată de jazz-ul de după 1949, fie că e vorba de cool jazz sau altă expresie eliberatoare de după be bop, poate începe cu Lee Konitz. La 89 de ani nu mai are nimic de demonstrat, însă legendarul saxofonist, care și-a început cariera pe albumul lui Miles Davis, "Birth of the Cool", ne arată același apetit pentru improvizație și ținuta unuia dintre cei mai originali muzicieni din jazz. În 2017, el rămâne alături de artiștii moderni care caută calea cea mai puțin previzibilă printr-o piesă standard. Alături de vechii colaboratori, pianistul Kenny Barron, basistul Peter Washington și bateristul Kenny Washington, Konitz se strecoară printre clișee, chiar și pe titluri foarte cunoscute și îndelung explorate cum ar fi "Stella by Starlight", "Darn that Dream" sau "Out of Nowhere". Tonul instrumentului rămâne glacial, fragilizat de timp, dar la fel de prezent și bine definit. "Frescalalto" este albumul unei minți muzicale vaste, al unui artist venerabil, unul dintre puținii care au rămas ca legătură vie cu perioada clasică a jazz-ului, încă vibrant, în continuă căutare, capabil de surprize. El este unul dintre foarte puținii muzicieni care ne poate spune cum e să sufli la saxofon la o vărstă la care unii abia suflă normal.

Trichotomy este un trio de pian din Australia care a debutat discografic în 2009. După alte trei albume reușite și o perioadă de implicare în diverse alte proiecte muzicale, grupul revine în 2017 cu "Known-Unknown", un album aproape perfect împărțit în trei, în ceea ce privește compoziția, spațiul și improvizația și excepțional alcătuit în spiritul trio-ului modern de pian. Pianistul Sean Foran, basistul Samuel Vincent și bateristul John Parker împart egal chiar și efectele electronice, care completează instrumentele clasice și extind varietatea tonală a muzicii. Fiecare titlu este un bun exemplu de simț dinamic și de balans între instrumente, de simplitate lirica, aspecte care au adus acest grup în admirația unui public în extindere. Totul este accentuat de groove, de dialogurile dintre pian și bas, de bogăția armonică și de muzicalitatea cu care fiecare compoziție este tratată. O conversație de calitate între trei capacități muzicale, care iși împrospătează permanent vocabularul, fără să se abată de la subiect. Cunoscutul și necunoscutul sunt apt dezvoltate pe acest material de studio foarte bine definit de pendularea dintre tensiune și relaxare, dintre compoziția precis notată și improvizația liberă. Muzica nu poate exista fără cele două elemente, iar provocarea stă în menținerea unui echilibru între ele.

Berti Barbera