ACUM:
1.00
Notturno
Produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio.
Urmează: 7.00 Allegro... de weekend Un matinal clasic, într-un tempo vivace.
Apoi: 9.50 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Dirijorul Andris Nelsons - albumul 'Șostakovici în umbra lui Stalin'

Publicat: miercuri, 22 Iunie 2016 , ora 16.05

Vă propun ceea ce consider că este o audiție eveniment - atât prin lungime (nu mai puțin de două ore și jumătate), dar și prin anvergura artistică a albumului conținând două discuri, lansat pe 27 mai 2016, semnat de Orchestra Simfonică din Boston, condusă de Andris Nelsons. Pe acest disc: Simfoniile a 9, a 5-a și a 8-a de Dmitri Șostakovici, grupate sub titlul "Sostakovici în umbra lui Stalin". De fapt, este un al doilea album apărut sub acest titlu - primul, cu Simfonia a X-a, a fost lansat în 31 iulie 2015 și a primit un premiu Grammy anul acesta - o performanță remarcabilă, care i-a determinat de altfel pe reprezentanții casei Deutsche Grammophon să semneze un contract de exclusivitate cu Andris Nelsons și să extindă proiectele inițiale: cu Orchestra Simfonică din Boston, Nelsons va înregistra nu doar Simfoniile de la 5 la a 10-a de Șostakovici, ci tot ciclul celor 15 simfonii; cu Orchestra Filarmonicii din Viena va înregistra integrala simfoniilor de Beethoven, iar cu Orchestra Gewandhaus din Leipzig, integrala simfoniilor de Bruckner.

Este un semn al statutului de mare personalitate a lumii interpretative de astăzi, atins de acest dirijor leton de 37 ani, care a studiat dirijatul la Sankt Petersburg, fiind conectat direct la maniera dirijorală din vechea școală sovietică, având o legătură specială cu muzica lui Dmitri Șostakovici, compozitorul pe rând iubit și urât de regimul sovietic, aflat într-o relație periculoasă cu Stalin, pe care de altfel l-a portretizat în Simfonia a X-a.

Simfonia a IX-a

Șostakovici a scris Simfonia a IX-a în anul 1945, inițial trebuia să fie o celebrare a victoriei rușilor în fața armatei naziste. Însă de la planurile inițiale care prevedeau o lucrare de amploare, cu cor și soliști, s-a ajuns la o simfonie exclusiv pentru o orchestră, despre care criticii din vest au vorbit referindu-se la viziunea mai curând copilăroasă a lui Șostakovici față de un asemenea subiect.

Simfonia a V-a 

Simfonia a IX-a este probabil cea mai accesibilă dintre simfoniile lui Șostakovici; Simfonia a V-a este una dintre cele mai cunoscute, alături de Simfonia a VII-a "Leningrad". Și cu una dintre cele mai dramatice povești legate de compozitor și comunism: a fost creată în 1937, la un an după ce Șostakovici căzuse în dizgrația regimului sovietic, după premiera operei sale "Lady Macbeth din Mțensk". Despre viziunea lui Andris Nelsons asupra acestei simfonii puteți afla mai multe privind videoclipul de mai jos.

Ceea ce cred că este de reținut prin prisma criticului este aprecierea sa referitoare la colaborarea cu orchestra, despre entuziasmul membrilor orchestrei simfonice din Boston și dedicarea cu care au abordat în general partiturile lui Șostakovici.

Avem în față o interpretare care cred că este un reper pentru zilele noastre: o viziune înrădăcinată în tradiție, însă cu o strălucire și minuțiozitate care vin din stilul de interpretare contemporan.

Simfonia a VIII-a 

Pe al doilea disc al albumului găsim Simfonia a VIII-a de Șostakovici și o suită din muzica filmului Hamlet. Este una dintre cele mai rar cântate dintre simfoniile lui Șostakovici și cu siguranță, una dintre cele mai tragice - Simfonia a VIII-a, compusă în anul 1943 și primită foarte prost la premieră de autoritățile comuniste. Chiar și sub ideea unui titlu precum "Stalingrad", făcând referire la bătăliile care se purtau în acea perioadă acolo, soldate cu grele pierderi în rândul armatei sovietice, totuși, atmosfera ei era prea sumbră pentru regimul lui Stalin. În fapt, Șostakovici vorbea prin muzică în această simfonie despre distrugerea individului sub regimul comunist în general, fără a declara, evident, acest lucru; simfonia a și fost interzisă pentru interpretare publică între anii 1948 și 1956.

Da, muzica poate să vorbească fără cuvinte foarte bine despre experiențe umane, mai ales în timpuri când cuvintele erau interzise. Iar Orchestra Simfonică din Boston, sub bagheta acestui excepțional dirijor Andris Nelsons, știe să reliefeze tensiunea și singurătatea omului trecut prin deșertul comunismului.

Albumul poate fi ascultat la Radio România Muzical luni, 27 iunie, de la ora 19.00 și este inclus în cadrul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2016. 

Cristina Comandașu