Între intermezzo-ul Il serva padrona, care a deschis drumul operei buffa, şi Stabat Mater, una dintre cele mai emoţionante capodopere ale muzicii sacre, o partitură la care Giovanni Batista Pergolesi a lucrat până în ultimele zile ale scurtei sale vieţi - 26 de ani -, autorul napolitan ni se înfăţişează astăzi ca unul dintre cei mai inovatori şi inspiraţi compozitori din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. În martie 1736 el punea pe note, la comanda Ordinului Franciscan al minoriţilor din Napoli, suferinţele pe care Fecioara Maria le-a trăit odată în faţa Răstignirii lui Isus. Nimic din solemnitatea şi patosul textulul liturgic nu se regăseşte în partitura lui Pergolesi, drept care contemporanii săi i-au reproşat încărcătura sentimentală, proprie condeiului său de autor de opere, care umanizează figura Mariei şi conduce ascultătorul de la solemnitatea devoţiunii la tandreţea sentimentelor materne. Muzica tânărului reprezentant al şcolii napolitane plânge parcă, aici, odată cu Sfânta Fecioară, în cel mai intens expresiv mod cu putinţă: este o scriitură mult simplificată faţă de polifonia vocală a vremii, cu linii melodice cantabile în acompaniamentul orchestrei, stil specific lui Pergolesi, la graniţa dintre baroc şi clasicism.

În 7 noiembrie toamna trecută, în "Sala Adormirii Maicii Domnului" a Radiodifuziunii Vaticanului din Roma, Ansamblul "Archi Accademia Nova" dirijat de Pierluigi Morelli a interpretat Stabat Mater de Pergolesi pentru soprană, alto, orchestră de coarde şi bas continuu, avându-le ca soliste pe Susanne Bungaard şi Micaela Pamilla. Ascultăm această înregistrare la Radio România Muzical, completată în programul emisiunii "Concerte de 5 stele" de "Patimile după Matei" în versiunea muzicală a Mitropolitului Ilarion de Volokolamsk.

Fost elev al celebrei şcoli Gnessin, apoi compozitor licenţiat al Conservatorului din Moscova, Grigory Valerievich Alfeyev lua drumul călugăriei în 1987 pentru a deveni astăzi unul dintre cei mai influenti prelati ai ortodoxiei ruse. Revenirea la compoziţie s-a petrecut abia în 2006, an în care, în doar patru luni, semnează întreaga partitură acestui oratoriu care a avut premiera în Marea Sală a Conservatorului din Moscova în martie 2007. "Patimile după Matei", amplă compoziţie liturgică în patru părţi pentru solişti, cor mixt şi orchestră de coarde, a fost prezentată într-o variantă prescurată de compozitor, în 29 februarie anul acesta la Sala de concerte "Alexandrovsky" din Moscova. Protagonişti, soprana Naira Asatryan, mezzosprana Olesya Petrova, tenorul Maxim Paster şi basul Dmitri Beloselsky. Grigory Valerievich Alfeyev, Corului Sinodal şi al Orchestra "Ceaikovski" din Moscova sub bagheta lui Vladimir Fedoseyev.

De ascultat în emisiunea "Concerte de 5 stele" , joi, 28 aprilie 2016, de la ora 15.30