Ne aflăm, în aceste zile, sub semnul cântecelor de dragoste, patronate de Dragobete şi de Sfântul Valentin, cei doi reprezentanţi de seamă din cultura românească şi globală, "împuterniciţi" prin tradiţiile mai vechi sau mai recente să deschidă "zodia" iubirii, la început de primăvară. În acest context vom face cunoştinţă cu piese vocale şi instrumentale din folclorul românesc şi european: doine, cântece şi muzici de dans; asemănătoare sau contrastante, mai domoale sau mai năvalnice, distincte sau individualizate, aşa cum sunt şi temperamentele diferitelor popoare. Vom avea bucuria să urmărim muzici tradiţionale româneşti (din Muntenia, Gorj, Bucovina şi Câmpia Transilvaniei), piese vocale şi instrumentale din nordul Europei (Lituania şi Finlanda) dar şi sonorităţile aspre şi temperamentale ale stilului flamenco (Spania), care au darul să exprime stări şi sentimente pline de pasiune.

"Autohtonul" Dragobete

A fost odată ca niciodată, cândva, demult foarte... A fost o vreme când în lumea satului tradiţional românesc erau momente în care şezătorile şi clăcile constituiau tot atâtea prilejuri pentru tineri, să se cunoască şi să se iubească, chiar şi în perioadele posturilor, când jocurile şi hora satului erau oprite. Dragobetele, "cel care sărută fetele", este văzut fie sub chipul personalizat al unui "tânăr voinic, frumos şi bun" (Romulus Vulcănescu), fie ca o sărbătoare cu dată fixă (24 februarie, care coincide în calendarul creştin ortodox cu Întâia şi a doua aflare a capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul), o zi dedicată "iubirii şi aflării perechii, atât la oameni cât şi la păsări şi animale" (Simeon Florea Marian). Iubirea (împărtăşită, plină de bucurie şi de fericire sau cea nefericită, uneori cu final tragic), ca şi dorul, sunt exprimate, în alcătuirile poetico-melodice ale doinelor şi cântecelor de dragoste româneşti, prin trăsături stilistice marcate de o profundă expresivitate şi naturaleţe. Ele relevă însuşirile specifice şi comune ale genurilor lirice, atât de speciale pentru spiritualitatea tradiţională românească.

"Cosmopolitul" Valentin

Despre Sfântul Valentin, prăznuit de Biserica Romano-Catolică în data de 14 februarie, se spune că este patronul şi ocrotitorul îndrăgostiţilor. O legendă povesteşte că Valentin a fost un preot creştin din Roma secolului al II-lea, care a oficiat, în ascuns, cununii pentru tineri, înfruntându-l pe împăratul Claudius al II-lea, faptă pentru care a şi fost martirizat. Alte opinii susţin că sărbătoarea din 14 februarie îşi are originea în festivităţile romane ale fertilităţii, numite Lupercalia, care aveau loc în 15 februarie. Tradiţiile muzicale din spaţiul european au păstrat, în decursul veacurilor, multiple coordonate ale construcţiilor sonore şi modurilor de interpretare, vocal şi instrumental, în dezvoltarea şi perpetuarea repertoriilor lirice. În Lituania, spre exemplu, cântecele au constituit forme de exprimare a nostalgiei şi speranţei dar şi a bucuriei oamenilor de a fi împreună: la muncă, la sărbători, la nunţi şi petreceri. Cântecele de dragoste lituaniene sunt caracterizate printr-un lirism reţinut, cristalizat în forme strofice, laconice. Tot în spaţiul cultural nordic, folclorul finlandez este bazat pe vechea tradiţie a celebrei epopei populare Kalevala. Multe piese din genul liric mai păstrează însuşirile vechiului repertoriu, chiar dacă, începând cu secolul al XIX-lea, cântecele tradiţionale finlandeze au pierdut formele iniţiale, atât cele poetice cât şi cele muzicale. Nu în cele din urmă, în Spania, sonorităţile aspre şi temperamentale ale stilului flamenco au darul să exprime, prin versuri de dragoste pline de patos, stări şi sentimente înflăcărate şi paradoxale. Formă de exprimare artistică plenară, flamenco îmbină, în egală măsură, interpretarea vocală, acompaniamentul la chitară, castanietele şi dansul ritmat, cu paşi mărunţi şi lovituri de tocuri.

Vă invit, aşadar, marţi 23 februarie 2016, de la ora 20.30, doar aici, la "Muzici tradiţionale", în direct la Radio România Muzical sau pe site-ul romania-muzical.ro, să descoperim împreună sonorităţi diverse, incitante şi interesante, ale muzicilor de dragoste, patronate de "autohtonul" Dragobete şi de "cosmopolitul" Valentin.