Alpii şi Carpaţii - două sisteme montane reprezentative pentru civilizaţia europeană

Începând cu ediţia din 9 februarie 2016, la "Muzici tradiţionale", iniţiem un nou ciclu, dedicat peisajelor muzicale... montane, cu tot ceea ce reprezintă ele în dezvoltarea celor mai vechi şi mai trainice culturi europene, bazate pe convieţuirea oamenilor la adăpostul şi în asprimea "cetăţilor" naturale, ale munţilor. Culturile tradiţionale din Alpi şi din Carpaţi prezintă numeroase asemănări, atât din punctul de vedere al ocupaţiilor pastorale cât şi prin prisma vechimii ancestrale a populaţiilor autohtone din aceste regiuni. Un numitor comun este dat de păstoritul de tip pendulatoriu, reprezentând urcarea turmelor la munte, la începutul verii şi coborârea lor la sosirea toamnei. Fie că ne referim la pajiştile alpine austriece sau elveţiene, fie că ne gândim la plaiurile carpatine, aceste activităţi pastorale poartă amprenta certă a unei lumi arhaice, cu origini străvechi şi cu raportare la un sistem complex de obiceiuri şi tradiţii.

Instrumente muzicale de tradiţie pastorală

Alt punct comun (văzut însă din perspectiva etnomuzicologică, aceea care face obiectul emisiunii noastre) este concretizat prin instrumentele muzicale aerofone, de mari dimensiuni, utilizate cu scopuri şi funcţionalităţi multiple: de la semnalizarea la mari distanţe până la integrarea funcţiilor magico-rituale şi, uneori, chiar la divertisment. Toate aceste instrumente pe care le evocăm fac parte din familia buciumului, la care sunetele emise se formează prin vibraţia aerului în interiorul tuburilor sonore. Structurile melodice care se articulează prin intermedierea acestor instrumente sunt limitate din punct de vedere muzical, căci ele au, mai degrabă, caracteristicile unor melodii simple, bazate în special pe sunetele numite "armonice naturale". Sunt numeroase exemplele care demonstrează capacităţile sonore şi expresive ale instrumentelor din această familie, de la semnalele de bucium (Bucovina) şi tulnic (Apuseni), până la sonorităţile unui instrument specific din Tirolul de Sud (denumit Waldtuter) şi, nu în ultimă instanţă, la rezonanţele unui alphorn elveţian.

Jodlerul

Unul dintre genurile muzicale îndrăgite şi reprezentative pentru spaţiul culturii tradiţionale din Munţii Alpi este jodlerul. Acesta se poate cânta atât individual cât şi în grup, vocal şi instrumental. Jodlerele sunt compoziţii spectaculoase, bazate pe construcţii melodice în care scările muzicale (de regulă, tonale, cu sprijin pe cele două trepte importante, tonica şi dominanta) susţin întregul edificiu sonor, "îmbogăţit" şi ornamentat cu sunete înalte, guturale, scăpate parcă de sub controlul melodic, dar încadrate riguros în economia piesei. Spre comparaţie, ne amintim, în acest context, de horea lungă maramureşeană, sau de horea în grumaz din Lăpuş, genuri muzicale pe care aţi avut posibilitatea să le apreciaţi, cu numeroase prilejuri, în cadrul emisiunii "Muzici tradiţionale".