ACUM:
1.00
Notturno
produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio
Urmează: 7.00 Musica viva Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Apoi: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Muzicile munților, muzici pastorale (I). Alpii și Carpații - Muzici tradiționale, 9 februarie

Publicat: joi, 4 Februarie 2016 , ora 15.27

Alpii și Carpații - două sisteme montane reprezentative pentru civilizația europeană

Începând cu ediția din 9 februarie 2016, la "Muzici tradiționale", inițiem un nou ciclu, dedicat peisajelor muzicale... montane, cu tot ceea ce reprezintă ele în dezvoltarea celor mai vechi și mai trainice culturi europene, bazate pe conviețuirea oamenilor la adăpostul și în asprimea "cetăților" naturale, ale munților. Culturile tradiționale din Alpi și din Carpați prezintă numeroase asemănări, atât din punctul de vedere al ocupațiilor pastorale cât și prin prisma vechimii ancestrale a populațiilor autohtone din aceste regiuni. Un numitor comun este dat de păstoritul de tip pendulatoriu, reprezentând urcarea turmelor la munte, la începutul verii și coborârea lor la sosirea toamnei. Fie că ne referim la pajiștile alpine austriece sau elvețiene, fie că ne gândim la plaiurile carpatine, aceste activități pastorale poartă amprenta certă a unei lumi arhaice, cu origini străvechi și cu raportare la un sistem complex de obiceiuri și tradiții.


Instrumente muzicale de tradiție pastorală

Alt punct comun (văzut însă din perspectiva etnomuzicologică, aceea care face obiectul emisiunii noastre) este concretizat prin instrumentele muzicale aerofone, de mari dimensiuni, utilizate cu scopuri și funcționalități multiple: de la semnalizarea la mari distanțe până la integrarea funcțiilor magico-rituale și, uneori, chiar la divertisment. Toate aceste instrumente pe care le evocăm fac parte din familia buciumului, la care sunetele emise se formează prin vibrația aerului în interiorul tuburilor sonore. Structurile melodice care se articulează prin intermedierea acestor instrumente sunt limitate din punct de vedere muzical, căci ele au, mai degrabă, caracteristicile unor melodii simple, bazate în special pe sunetele numite "armonice naturale". Sunt numeroase exemplele care demonstrează capacitățile sonore și expresive ale instrumentelor din această familie, de la semnalele de bucium (Bucovina) și tulnic (Apuseni), până la sonoritățile unui instrument specific din Tirolul de Sud (denumit Waldtuter) și, nu în ultimă instanță, la rezonanțele unui alphorn elvețian.


Jodlerul

Unul dintre genurile muzicale îndrăgite și reprezentative pentru spațiul culturii tradiționale din Munții Alpi este jodlerul. Acesta se poate cânta atât individual cât și în grup, vocal și instrumental. Jodlerele sunt compoziții spectaculoase, bazate pe construcții melodice în care scările muzicale (de regulă, tonale, cu sprijin pe cele două trepte importante, tonica și dominanta) susțin întregul edificiu sonor, "îmbogățit" și ornamentat cu sunete înalte, guturale, scăpate parcă de sub controlul melodic, dar încadrate riguros în economia piesei. Spre comparație, ne amintim, în acest context, de horea lungă maramureșeană, sau de horea în grumaz din Lăpuș, genuri muzicale pe care ați avut posibilitatea să le apreciați, cu numeroase prilejuri, în cadrul emisiunii "Muzici tradiționale".

Vă invit, așadar, marți 9 februarie 2016, de la ora 20.30, în direct la Radio România Muzical sau pe site-ul romania-muzical.ro, la prima ediție dintr-un ciclu dedicat muzicilor pastorale și alpine, în care vom călători în Carpați și Alpi, printre sonorități diverse, incitante și interesante.

 

dr. Constantin Secară,
etnomuzicolog