Aniversǎrile din aceastǎ sǎptǎmânǎ ne oferǎ prilejul sǎ parcurgem câteva dintre teritoriile interpretative şi componistice cu o consistenţǎ aparte, datorate unor muzicieni notorii din prezent şi trecut: dirijorul Franz Welser-Möst care împlineşte 55 de ani (16 august), Jacques Ibert - creator de la a cǎrui naştere omagiem 125 de ani (15 august) şi Aleksandr Glazunov - compozitor, dirijor şi profesor ce a vǎzut lumina zilei în urmǎ cu 150 de ani (10 august).

Franz Welser- Möst - o carieră interesantă

Nu e puţin lucru să debutezi ca dirijor la 20 de ani, tocmai în Festivalul de la Salzburg, iar la 29 de ani să preiei funcţia de director muzical al Orchestrei Filarmonice din Londra. Franz Welser-Möst a avut parte de o asemenea ascensiune rapidă şi fulminantă, dar umbrită pe alocuri de critici ce au fost îndreptate, mai cu seamă, către calităţile sale manageriale. Cu toate acestea, soarta i-a surâs şi în 1995 este ales în staful director al Operei din Zurich, iar în 2002 semnează contractul cu Orchestra Simfonică din Cleveland pentru funcţia de director general, funcţie prelungită succesiv până în 2022. Dirijorul născut la Linz excelează deopotrivă în repertoriul liric şi simfonic, cu înclinaţii vădite către romantici şi compozitorii secolului XX. Îl cunoaşteţi din celebrele Concerte de Anul Nou ale Filarmonicii vieneze, pe care le-a condus în 2011 şi 2013.

Jacques Ibert: "urǎsc cuvântul sistem"

Unul dintre cei mai independeţi muzicieni ai timpurilor moderne, Jacques Ibert s-a opus cu vehemenţǎ când se dorea o catalogare a creaţiei sale, asta într-o perioadă când mai multe orientări stilistice îşi disputau întâietatea. "Toate sistemele sunt valide atâta timp cât pot fi aplicate în muzicǎ" argumenta creatorul francez, care dispunea de o extraordinară capacitate improvizatorică. Această calitate l-a şi salvat în tinereţe; lipsit de sprijinul financiar al tatălui, tânărul student la Conservatorul din Paris se întreţinea cântând în cinematografe, la proiecţiile filmelor mute.

Până la sfârşitul vieţii (1962) Jacques Ibert avea să scrie 60 de muzici de film, ca şi numeroase opere, balete, concerte, piese simfonice, lucrări camerale. În pofida temerilor tatălui său, Jacques Ibert a dus o viaţă lipsită de griji. "Premiul Romei" obţinut la absolvirea conservatorului (1919) a atras atenţia asupra lui, a primit numeroase comenzi, iar din 1937 este numit director al Academiei Fraceze din Roma, post pe care l-a deţinut timp de 23 de ani, cu excepţia perioadei celui de-al Doilea Război Mondial. Asemenea lui Debussy şi Ravel, Jacques Ibert este reprezentativ spiritului muzical francez prin claritate, echilibru, vervă şi eleganţă.

Aleksandr Glazunov între precocitate şi academism

Aleksandr Glazunov a avut parte de afirmări timpurii, fapt excepţional în contextul general al compozitorilor ruşi din secolul al XIX-lea. După doar doi ani de studii particulare cu Nikolai Rimski-Korsakov, tânărul născut la Sankt Petersburg, într-o veche familie de editori ruşi, trăieşte din plin succesul: la 16 ani i se interpretează prima simfonie datorită căreia, mai târziu, a fost încurajat şi de Franz Liszt. În scurtă vreme Aleksandr Glazunov întruchipează noua speranţă a componisticii ruse, aşteptări dealtfel atinse printr-o serie importantă de poeme simfonice şi balete. În 1889, când a participat la Expoziţia universală de la Paris, a fost situat chiar deasupra lui Ceaikovski! Zece ani mai târziu, Diaghilev îi comandă pentru reprezentaţiile pariziene orchestrarea unor piese celebre din creaţia lui Chopin şi Schumann.

Aleksandr Glazunov şi-a promovat impozanta sa creaţie (8 simfonii, 7 cvartete de coarde, 5 concerte pentru diverse instrumente) şi din postura de dirijor, profesie ce va deveni primordială după 1928, când se stabileşte la Paris. Aici se stinge din viaţă în 1936. Din cei 71 de ani pe care i-a trăit, 29 i-a dedicat şi pedagogiei. La Conservatorul din Sankt Petersburg i-a avut elevi pe Serghei Prokofiev şi Dmitri Şostakovici. Până la finele vieţii Glazunav a rămas fidel idealurilor din tinereţe, fiind consecvent promotor al tradiţiei ruse. Romantismul muzicii sale impresionează şi astăzi.

"Fila de calendar", joi, 13 august 2015, ora 20.00.