"Viata e frumoasa!" - părea să exclame tânărul Rahmaninov în fiecare măsură pe care a compus-o în 1901, anul apariţiei Concertului nr.2 pentru pian şi orchestră, capodoperă urmată de lucrări-satelit, precum strălucitoarea Suită nr.2 pentru două piane (Martha Argerich, Nelson Freire), în care Rahmaninov părea captivat de aceleaşi imagini care l-au însufleţit şi în celebrul său concert…

Autorul "Simfoniei spaniole", Edouard Lalo, semnează următoarea partitură: mai puţin cunoscutul Concert pentru violoncel şi orchestră (Yo-Yo-Ma, Orchestra Naţionalã a Franţei, dirijor Lorin Maazel), cuceritor prin aerul lui teatral, culorile bogate şi stilul eminamente francez, chiar şi atunci când autorul îi conferă accente spaniole.

Suita "Păsările" de Ottorino Respighi (Orchestra Simfonicã din Londra dirijor Antal Dorati), constă dintr-un preludiu urmat de patru schiţe orchestrale ("Porumbiţa", "Găina", "Privighetoarea" şi "Cucul"): transcripţii libere realizate de compozitorul italian în 1928 după piese pentru clavecin din repertoriul secolelor XVII-XVIII, semnate de Jacques Gallot, Jean-Philippe Rameau, un anonim englez şi compatriotul său Bernardo Pasquini.

Circa 35 de preoţi, diaconi, studenţi la Teologie şi Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, sau interpreţi profesionişti devotaţi cântului coral religios, formează Corala Bãrbãtească Ortodoxă "Te Deum Laudamus" condusă de preotul dr. Matei Zaharia, ansamblu recunoscut în ţară şi dincolo de hotare pentru calitatea vocilor şi omogenitatea cântului, frumuseţea repertoriului dar şi trăirea pe care o degajă. Dintre numeroasele înregistrări ale coralei, alegem câteva intrate în albumul "Creatori români de muzică religioasă", apărut în perioada în care dirijor al ansamblului era maestrul Dan Mihai Goia.

Două strălucite reprezentante ale diasporei muzicale româneşti, violonista Irina Mureşanu (Boston) şi pianista Dana Ciocârlie (Paris), şi-au reunit forţele în realizarea unui important proiect discografic al anului 2006: discul compact cu sonate pentru vioară şi pian de Alberic Magnard şi Guillaume Lekeu, performanţă care le-a adus interpretelor ecouri favorabile ale criticii, iar nouă - un minunat prilej de a ne reîntâlni cu muzica ultimului compozitor amintit şi, implicit, cu arta celor două protagoniste...

"Amintiri din Carpaţi" de Eduard Caudella (Orchestra Filarmonicii "Moldova" din Iaşi dirijor George Vintilã) încheie traseul muzical al ediţiei. Muzician complex, format la Berlin şi Frankfurt, sub îndrumarea unor Carl Bohm şi Henri Vieuxtemps, reprezentant de frunte al celei de-a doua generaţii de compozitori români, primul care a întrezărit geniul copilului Enescu, Eduard Caudella a contribuit prin creaţia sa la echilibrarea balanţei între tradiţia apuseană şi spiritul folclorului românesc.

Toate acestea - vineri, 29 mai, de la ora 13,10, la Radio România Muzical, în cadrul emisiunii "Polifonii".