ACUM:
1.00
Notturno
Produs de BBC, preluat prin Uniunea Europeană de Radio.
Urmează: 7.00 Allegro... de weekend Un matinal clasic, într-un tempo vivace.
Apoi: 9.50 Promo Informații despre evenimentele partenerilor noștri.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Ținuturi românești (III); Transilvania și Crișana - Muzici tradiționale, 10 mai

Publicat: joi, 30 Aprilie 2015 , ora 11.09

În ediția din 10 mai 2015 continuăm călătoria noastră imaginară prin ținuturile românești, poposind în Transilvania și Crișana.


Transilvania

Transilvania este unul dintre cele mai unitare și reprezentative ținuturi istorice și tradiționale românești, mai ales sub aspectul folclorului muzical. Din Țara Oltului (la sud), până în Câmpia Transilvaniei (în centru), și din Crișana, la apus, până în Năsăud (la miazănoapte), se remarcă o diversitate repertorială concentrată într-o nebănuită omogenitate stilistică. Melodica bogat ornamentată, cu melisme, cu alunecări intervalice și cu structuri sonore bazate pe alternanțele major-minor și cromatic-diatonic reprezintă câteva dintre particularitățile stilistice ale muzicii tradiționale transilvane. Așadar, în prima parte din această ediție vom avea posibilitatea să ascultăm patru horitori, vârstnici și emblematici din Câmpia Transilvaniei, din satele Berchieșu, Frata și Poiana Frății, oameni simpli și modești, care horesc cu drag, doar pentru bucuria sufletului: Ileana și Emil Moldovan, Livia Pădurean și Vasile Soporan. "Horile" indică denumirea locală dată cântecelor (vocale sau instrumentale), tot așa cum "horile" din Maramureș și Lăpuș desemnează doinele acelor ținuturi.


Crișana

În vestul României se îngemănează trei zone folclorice bogate și diverse, Aradul, Bihorul și Sălajul, reunite în regiunea cunoscută sub numele Crișana. Dintre acestea, Aradul și Bihorul alcătuiesc un ținut etnografic divers dar omogen, studiat încă de la începutul veacului trecut de Béla Bartók, cel care avea să consemneze, să transcrie și să prelucreze în compozițiile sale, muzicile țărănești ale acestei regiuni. În Câmpia Aradului și în Bihor se întâlnește o cultură tradițională intensă și bogată, cu genuri specifice subsumate atât categoriilor ceremonial-rituale, cât și melodiilor jocurilor populare, interpretate de formații instrumentale tipice. Tarafurile de tip arădean și bihorean se compuneau, până spre jumătatea sec. al XX-lea, dintr-o vioară solistă, una sau două viori secunde, acompaniate de violoncelul bătut (numit broancă, în Arad) și de o tobă, în Bihor. Tarafurile interpretau cu precădere muzică de joc, iar piesele erau susținute printr-un acompaniament armonic schematic, frust, deseori straniu sub aspect tonal și metric, conferit, în egală măsură, de ambiguitățile armonice și de suportul ritmic oferit de broancă. Înregistrările pe care vi le propun în ultima parte a ediției provin din Covăsânț, Arad, datând de la jumătatea secolului trecut. Melodiile de joc pe care le vom urmări sunt tipuri de "Ardeleană", însă poartă denumiri generice, precum: "Sorocul mare" și "Pe picior" (ambele din Covăsânț, Arad) și "Hăndrăgelul", din Cărăndeni, Bihor. Ultima piesă ne oferă o certă asemănare cu "Poarga românească" și "Mărunțelul", din finalul "Dansurilor populare românești" de Béla Bartók (1915), lucrare inspirată, în mod evident, din jocurile populare bihorene.


Concluzii

Configurat printr-o neașteptată varietate a genurilor, caracterizat printr-o ritmică sofisticată și o melodică ornamentată fastuos, cu un inegalabil rafinament, folclorul românesc din Transilvania și Crișana se articulează într-un stil unitar, cu bogate resurse vitale, capabil să prolifereze o multitudine de tipuri și variante distincte.

Vă invit să urmăriți ediția din data de 10 mai 2015 a emisiunii "Muzici tradiționale", în direct dar și din arhiva online, pe site-ul romaniamuzical.ro.


dr. Constantin Secară,
etnomuzicolog