ACUM:
7.00
Musica viva
Matinalul altfel marca Radio România Muzical.
Urmează: 9.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 9.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Dizzy Gillespie: 'Portret of Jenny' - Jazz à la carte, 28 martie

Publicat: vineri, 20 Martie 2015 , ora 18.15

Nu ne oprim doar la titluri celebre în amiezele noastre de week-end, ci ne oferim și bucuria de a descoperi, de a fi surprinși. Iar albumul Portret of Jenny, ce poartă semnătura trompetistului Dizzy Gillespie are darul de a ne surprinde. După o carieră uluitoare, după ce a traversat experiența be-bop pe care de-altfel a marcat-o cu intervenții definitive, după întâlnirea cu Chano Pozo și cu alți corifei ai muzicii afro-cubaneze, Dizzy Gillespie ajungea în anii '50 să-și sintetizeze căutările, stabilind forme clasice pentru istoria jazzului. O afirmă cei care i-au urmărit cu atenție parcursul. Păstrăm imaginea sa tutelară - a unui personaj cu o vervă uluitoare, vizionar, plin de umor, entertainer desăvârșit, de o expresivitate rar întâlnită, la care se adaugă performanțele artistului.

Numele său este legat de câteva titluri care au făcut înconjurul lumii - A night in Tunisia, Manteca, Salt peanuts, Groovin' High, Dizzy Atmosphere. Nimic în acest sens, sâmbătă, 28 martie. În schimb, avem curiozitatea de a asculta un material al anului 1970, în care îl descoperim pe acest "pirotehnician" al trompetei într-o tonalitate blue, prin comparație cu albume ca Dizzy Gillespie at Newport sau An Electrifying Evening With The Dizzy Gillespie Quintet.

Portret of Jenny a rămas parțial în umbră în contextul apariției în aceeași perioadă a albumelor Cornucopia, Dizzy Gillespie and the Mitchell Ruff Duo in concert sau The giants of jazz, în care apar și Art Blakey, Thelonius Monk, Sonny Stitt și Kai Winding. Portret of Jenny iese din tiparul energetic cu care asociem de obicei profilul trompetistului Dizzy Gillespie. Toate cele patru piese îi aparțin, sunt compuse într-o accepțiune temperată cu binecunoscutele inflexiuni afro-cubaneze, la care se adaugă și unele accente funk. Remarcabil în acest septet este, alături de protagonist, pianistul Mike Longo. Apar deopotrivă George Davis - chitară, Andrew Gonzales - bas, Jerry Gonzalez și Carlos "Patato" Valdes - congas, Nicholas Marrero - timbales. Chiar dacă albumul este mai puțin cunoscut, ne oferă în condițiile tehnice ale anului 1970, un portret Dizzy Gillespie ieșit din tipare, în tonuri calde însă nu mai puțin reușite.

(Jazz à la carte, sâmbătă, 28 martie 2015, ora 12.30)

Marina Nedelcu