ACUM:
10.00
Arpeggio
3 ore cu și despre Interpretul zilei, Opera si vedetele ei, CD Review.
Urmează: 12.55 Promo Informații despre evenimentele Radio România Muzical și ale partenerilor noștri.
Apoi: 12.59 Promo RRM Detalii despre cele mai interesante emisiuni ale zilei.

Arhivă : Recomandări Înapoi

Dansuri populare din Banat, Transilvania și Crișana - Muzici tradiționale, 1 februarie 2015

Publicat: vineri, 23 Ianuarie 2015 , ora 11.57

În ediția din 1 februarie, la "Muzici tradiționale", vom continua incursiunea în lumea dansurilor populare românești și vom face o călătorie imaginară în vestul, centrul și nord-vestul țării, în regiunile istorice românești Banat, Transilvania și Crișana.


Muzica bănățeană…

… a intrat puternic în conștiința publicului, începând cu anii `80 ai secolului trecut, mai ales din cauza unor polemici intense, în centrul cărora s-au aflat influențele sârbești, care deveniseră destul de puternice, la acea dată. Dincolo, însă, de aceste aspecte, să le numim "estetice", folclorul muzical bănățean impresionează mai ales prin vitalitate și, nu în ultimul rând, prin pregnanta, inconfundabila și impresionanta eterofonie de tip balcanic, care se naște prin suprapunerea simultană a cel puțin două variante distincte ale aceleiași melodii, în timpul interpretării de către instrumentele soliste ale tarafurilor sau fanfarelor din această regiune. Melodiile dansurilor bănățene, cu nume generice precum "Sorocul", "De doi", "Pe picior", dar și generale, ca "Brâul" și Ardeleana" relevă, în primul rând, diversitatea și bogăția lor.


Muzica de joc din Transilvania…

… este atât de complexă încât nu poate fi surprinsă în întregul ei decât printr-o aprofundare treptată, concentrică și sistematică, prin reveniri succesive, prin audiții și (mai ales!) prin vizualizarea jocurilor tradiționale care se practică, încă, în acest ținut multicultural românesc. Taraful tipic pentru Câmpia Transilvaniei și pentru zonele adiacente este trio-ul de coarde transilvănean, formație care cuprinde în componența ei vioara, viola și contrabasul. Fiecare instrument al acestui ansamblu are un rol bine determinat și determinant în desfășurarea sonoră, pe trei niveluri: melodic, armonic și ritmic. Dansurile transilvănene sunt numeroase, exprimând acea unitate în diversitatea stilistică proprie culturii orale românești din această regiune. Sunt jocuri de perechi și feciorești, cu nume generice precum "Ardeleana", și "Învârtita" dar și individualizate doar aici, cum ar fi "Românește", "Purtata", "Țarina", "Bărbuncul" sau "Feciorește". Ritmul asimetric și inegalitatea succesiunii duratelor, armoniile modale neobișnuite sunt doar câteva elemente care concură la definirea unui stil aparte pentru jocurile din Câmpia Transilvaniei.


Crișana…

… este cel mai întins ținut tradițional din vestul României, cuprinzând zone etnografice cu particularități definitorii, de la sud spre nord, precum Zarandul, Câmpia Aradului, Crișurile și Codrul. Aflate în perimetre de interferență stilistică, muzicile reprezentative pentru acest ținut îmbracă deseori forme de expresie caleidoscopice, cu împrumuturi evidente din meleagurile învecinate. Instrumente mai puțin obișnuite, precum vioara cu goarnă (în Bihor) sau configurări speciale, prin suite construite pe principiul dinamizării progresive a ritmurilor și mișcărilor (în Codru) sunt doar două exemple din mulțimea celor care suscită interesul ascultătorilor pentru aceste tipuri muzicale tradiționale românești din Crișana.

Vă invit, așadar, să descoperim împreună universul fascinant al culturii orale românești, duminică, 1 februarie 2015, de la ora 19.00, în cadrul emisiunii "Muzici tradiționale".

dr. Constantin Secară, etnomuzicolog