Beethoven - între clasicism și romantism

Beethoven este privit ca personalitate de tranziție între epocile Clasicismului și Romantismului în istoria muzicii. Înainte de toate, creațiile sale se disting de cele ale predecesorilor săi prin structurile mari arhitectonice, caracterizate de dezvoltări extinse ale materialului muzical, ale temelor și ale motivelor. Muzica sa este dramatică și, din perspectiva dezvoltării, oglindește schimbările ce aveau loc în literatură, unde romanul, gen ce se concentrează pe destinul unuia sau al mai multor personaje, creștea în popularitate. De asemenea, paginile muzicale beethoveniene au fost create într-o perioadă în care filozofi germani ca Fichte, Schelling sau Hegel scriau despre noțiunea de individualitate și spirit ca entități ce se dezvăluie în urma unui proces complex de contradicții și tensiuni între subiectiv și obiectiv, până când un rezultat sau o sinteză a celor două apare, se dezvoltă. Toate aceste concepte se regăsesc și în muzica lui Beethoven.

Cele trei perioade de creație

În general se vorbește despre trei perioade de creație în cazul lui Beethoven: cea de început, în care opusurile erau influențate de muzica lui Haydn și Mozart, cea "eroică" sau de maturitate, în care și-a găsit stilul propriu, a treia fiind cunoscută ca perioada "târzie", în care compozitorul a scris creații extrem de personale, evoluate, fragmentate, ce de multe ori fac trimitere la muzica lui Haendel, pe care Beethoven îl numea în ultimi săi ani de viață "marele meu maestru".

Iată, pe scurt, alte câteva informații interesante despre Ludwig van Beethoven:

1. Dimineața începea pentru Ludwig van Beethoven cu o cafea puternică, în care acesta punea exact 60 de boabe de cafea. Se poate ca aceia dintre dumneavoastră care sunt băutori de cafea să știe că în zilele noastre o cafea conține în medie 70 de boabe; însă ceea ce trebuie să aflați este că boabele de cafea folosite de compozitor nu erau procesate în nici un fel, ceea ce făcea ca ceașca sa de zi cu zi să fie atât de puternică încât să facă inima să sară din piept.
2. Dacă sunteţi de părere că Beethoven nu influenţează viaţa pe care o duceţi acum, în secolul XXI, greşiţi. Iată un motiv: atunci când compania Philips a început să lucreze la un nou format audio - ce avea să devină compact discul - s-a ridicat problema dimensiunii acestuia. În timp ce Philips voia un diametru de 11,5cm, Sony plănuia ca obiectul să aibă 10 cm în diametru. Cineva a sugerat că un compact disc ar trebui să fie suficient de mare încât să poată conţine întreaga Simfonie a IX-a a lui Beethoven. Durata interpretării acesteia variază de la 65 la 74 de minute, ceea ce necesită un compact disc cu diametrul de 12 cm - dimensiune devenită standard.
3. Avea nevoie de o perucă? Îi trebuia adresa unui medic? Vizita un constructor de piane? În 1792, când s-a mutat la Viena, Beethoven a păstrat un jurnal în care a notat activităţile sale zilnice, oferindu-ne astfel şi nouă, peste secole, detalii despre personalitatea sa.
4. Tot la Viena, Beethoven obișnuia să cânte des la pian în saloanele nobilimii. Deși primul instrument pe care l-a studiat a fost vioara, artistul și-a clădit o reputație de pianist virtuoz, printre opusurile sale favorite numărându-se Preludiile și Fugile Clavecinului bine temperat de Johann Sebastian Bach.
5. Aproape 20.000 de oameni au luat parte la ceremonia de înmormântare a lui Beethoven, care a avut loc în 29 martie 1827, la trei zile de la stingerea din viață a acestuia. Franz Schubert, unul dintre marii admiratori ai lui Beethoven, a fost unul dintre cei care au dus pe umeri sicriul. Schubert avea să moară un an mai târziu și să fie înmormântat lângă Beethoven.
6. În august 1845, cu ocazia a 75 de ani de la nașterea lui Beethoven, a fost dezvelit la Bonn, orașul natal al compozitorului, un monument dedicat acestuia, de altfel prima statuie a unui compozitor creată în Germania. În același an s-a deschis prima ediție a Festivalului Beethoven, ce are loc și astăzi la Beethovenhalle din Bonn, o clădire construită în mare grabă (a durat mai puțin de o lună) la cererea lui Liszt.
7. Al treilea cel mai mare crater de pe Mercur și un asteroid (1815 Beethoven) sunt denumite în onoarea compozitorului.

Ne întâlnim sonor cu Beethoven în fiecare zi de luni și până vineri, la Arpeggio, de la ora 12.00, la "Compozitorul săptămânii".