Marți, 31 octombrie 2023, sediul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc din București a găzduit a doua conferință din cadrul proiectului „Case de muzicieni. Drame ale perioadei comuniste", în organizarea Asociației „Opus".

Cercetătoarea Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica luptătorului anticomunist Toma Arnăuțoiu, a propus publicului o comunicare în două părți. Pentru început, cercetătoarea a adus în discuție viața și activitatea profesională a dirijorului și profesorului Antonin Ciolan. Aflăm că, în 1944, numele dirijorului a fost inclus pe o listă de 24 de persoane acuzate de a fi criminali de război, în baza activității sale anterioare la Opera din Odesa. Motivul efectiv al arestării acestor persoane rămâne faptul că au fost trimiși pe teritoriul Transnistriei și asimilați ca funcționari de stat. După o scurtă eliberare, în februarie 1945, a urmat o a doua arestare, în ciuda argumentelor că, la Odesa, Antonin Ciolan nu și-a desfășurat decât activitatea de dirijor.

Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu: „După mai bine de șapte luni de zbucium și suferință, în arest, sub bănuieli nefondate, epopeea dramatică a dirijorului se încheie. Un om modest, Antonin Ciolan, care a trăit - așa cum sublinia el cu sinceritate naivă în toate memoriile sale - doar pentru muzică, ajunge victima unei situații politice neclare și pline de frământări, doar pentru că a avut pentru scurt timp titlul de director general muzical al Operei din Odesa. Cei care l-au numit au vizat tocmai profesionalismul, seriozitatea și, nu în ultimul rând, pe modestia sa și dezinteresul petnru bani și recompense de orice fel."

A doua parte a conferinței a vizat unul dintre cele mai răsunătoare procese ale lumii artistice româneşti din perioada comunistă. Este vorba despre judecarea celor patru artiști lirici de la Opera Română din București, dosar la care s-a făcut referire cu titlul „lotul Bădescu". Desfășurat în anii 1960, procesul a acuzat mari personalități ale operei de activitate legionară. Cei vizați au fost Dinu Bădescu, Valentina Crețoiu, Șerban Tassian și Cornelia Gavrilescu, dar şi pianista Viorica Cojocaru și avocatul Ion Dolănescu. Artiștii aveau cariere fulminante de aproape două decenii, însă după instaurarea comunismului, faptul că cei patru proveneau din familii înstărite, burgheze, de intelectuali a atras asupra lor suspiciunea că nutresc atitudini ostile regimului.

Despre decizia de arestare a lui Dinu Bădescu, Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu: „Coroborând toate datele obținute prin ascultarea convorbirilor, urmăririlor, notelor informative, prin sinteza din 19 decembrie 1960 asupra acțiunii informative individuale Bădescu Dinu, ofițerii de securitate Târziu și Arnăutu concluzionează, citez: Propunem arestarea lui Bădescu Dinu pentru săvârșirea acțiunii de uneltire contra ordinii sociale, iar în ancheta preliminară se va urmări și clarificarea sesizărilor în legătură cu faptul că ar fi agent al spionajului englez."

Urmarea condamnărilor celor patru artiști a fost scoaterea lor din scena muzicală și culturală a țării. Încheierea dosarului nu a fost urmată și de încetarea întocmirii notelor informative ce îi priveau pe cei patru artiști, ultimele referiri la acest dosar fiind din 1989.

De asemenea, Ioana Voicu-Arnăuțoiu a prezentat publicului și imagini cu imobilele în care au locuit Dinu Bădescu, Viorica Cojocaru, Valentina Crețoiu și Șerban Tassian. De asemenea, cei prezenți au putut viziona expoziția "Muzicieni în arhiva C.N.S.A.S." propusă de Muzeul "George Enescu".

La finalul conferinței, am adunat impresii ale publicului:

„Pe doamna Arnăuțoiu am cunoscut-o din Conservator. E o persoană admirabilă, iar tot ceea ce face - atât ca muzician, cât și ca cercetător al istoriei - este fantastic. Nu știu câți s-ar apuca să trudească atâta și să se încarce atât de mult din punct de vedere emoțional. Lucrurile acestea pe care le-am auzit aatăzi și miercurea trecută ar trebui să fie ascultate și de mai tinerele generații." - Adina Dumitrescu, compozitoare

„Doamna Arnăuțoiu, cu tenacitate, caută să ofere celor care vin în urmă, tinerei generații în mod special, dovezi că un regim poate să fie pe de-asupra poleit cu multe sentimente frumoase, nobile, dar dedesubt să fie un cancer care duce în cele din urmă la metastaze, așa cum a fost regimul comunist." - Tudor Peiu, preot

Credit foto: Andra Aron